1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Alegerile pentru Bundestag şi 'Programul Merkel'

Teoretic, orice rezultat e posibil la scrutinul din 22 septembrie. Deşi principala favorită în sondaje rămâne Angela Merkel, contracandidatul ei, Peer Steinbrück, din partea SPD, luptă pe mai multe fronturi.

Dar lupta social-democratului e anevoioasă. În principiu ar putea fi omul potrivit la momentul potrivit. Steinbrück, expert în politica financiară, de altfel fost ministru de Finanţe pe timpul marii coaliţii, ştie prea bine care sunt poverile bugetului de stat.

Acum ar vrea să preia postul fostei sale şefe, cancelara Merkel, ajungând el în fruntea guvernului. Totuşi, duelul Steinbrück - Merkel e inegal. Liderul social-democrat lasă impresia că se află într-o bătălie deja pierdută. O indică şi sondajele de opinie, Steinbrück bucurându-se, în comparaţie cu rivala sa Merkel, de mult mai puţină susţinere în rândul electoratului. Şi aceasta de la bun început, de când a intrat în cursa electorală.

Motivele sunt multiple. Înainte de toate pentru că Angela Merkel se află la zenit în cariera ei politică. Ştie să-şi ţină bine în frâu partidul, iar în ce priveşte gestionarea crizei euro, poziţia ei e determinantă pentru politica Bruxelles-ului. Cei mai mulţi germani o respectă şi admiră din această cauză. Alt motiv ar fi acela că ofensiva social-democraţilor se limitează la critici, la a spune ce nu funcţionează, în opinia lor, fără a oferi soluţii mai bune.

SPD-Kanzlerkandidat Peer Steinbrück

Peer Steinbrück, candidatul SPD la funcţia de cancelar

Christoph Moss, expert în comunicaţii, consideră că demersul SDP nu are, ca atare, cum convinge potenţiali alegători social-democraţi. E prea puţin ce oferă formaţiunea electoratului. Mai ales în condiţiile în care "germanii sunt foarte mulţumiţi de Angela Merkel". Alegătorii ar fi interesaţi, mai degrabă, să afle ce ar face mai bine SPD în cazul unei victorii la urne.

Merkel şi nu Steinbrück profită de moştenirea lui Schröder

SPD ar putea să le amintească germanilor că la baza actualei forţe a Germaniei, care reuşeşte să ţină extrem de bine piept crizei economice şi financiare din spaţiul euro, se află "Agenda 2010", iniţiată de guvernul Schröder.

Programul de reforme pe piaţa muncii germane, controversat la vremea aceea chiar şi în rândurile social-democraţilor, a însemant de fapt subţierea statului social. Între altele, a fost redus ajutorul de şomaj şi ridicată vârsta de pensionare. Indignarea unora dintre social-democraţi faţă de reducerile masive decise de guvernul condus de Gerhard Schröder a fost atât de mare, încât au părăsit partidul.

Interesant e că Angela Merkel profită acum de pe urma măsurilor dure de austeritate adoptate de SPD, datorită cărora statul german a reuşit să ţină piept salutar crizei datoriilor.

Lupta pentru centru

Există, desigur, diferenţe în ce priveşte programul electoral al marilor partide. SPD, de pildă, propune un salariu minim de 8,50 euro pe oră. Uniunea conservatoare se opune. Referitor la sporirea sau nu a impozitelor, social-democraţii ar dori creşterea acestora la persoanele cu venituri mari. CDU se opune oricărei sporiri de impozite şi vrea să reducă, în acelaşi timp, şi mai mult datoria statului.

În general, însă, la ambele formaţiuni politice decisive sunt poziţiile de centru. "Măsură şi centru" - cu aceste cuvinte caracterizează cancelara Merkel programul electoral al CDU. Ea promite totodată că, în cazul unei realegeri în fruntea guvernului federal de la Berlin, "cetăţenii germani nu se vor confrunta cu noi poveri financiare".

Mai toate partidele vor să cucerească poziţia de centru. "Ceea ce lipseşte astăzi, observă Wolfgang Raike, consilier de PR, e polarizarea".

CDU/CSU stellen ihr Wahlprogramm in Berlin vor

Angela Merkel prezintă programul electoral al CDU/CSU

Un program numit Merkel

Prin ţinuta, prin prezenţa ei se detaşează Angela Merkel de ceilalţi candidaţi, şi nu atât prin poziţiile pe care le susţine. Ea face puţine declaraţii şi dintre acestea puţine sunt cu adevărat surprinzătoare. Şi emoţiile şi le ţine bine sub control. Cuvintele sunt înlocuite uneori printr-un simplu gest, devenit caracteristic cancelarei: mâinile împreunate sub formă de romb, prin unirea celor două degete mari şi încrucişarea arătătoarelor.

Istoricul Edgar Wolfrum crede că, în cazul cancelarei Merkel, cheia succesului rezidă în faptul că ea pare "un om obişnuit", cu care "se poate identifica oricine". Altfel spus "programul electoral al Angelei Merkel este ea însăşi".

Aşa stând lucrurile, singurul impediment în calea spre un nou mandat ar putea fi partenerul de coaliţie. FDP nu stă deloc bine în sondaje. Există chiar pericolul de a nu trece pragul necesr de cinci procente din voturi.

Într-o astfel de situaţie, chiar şi cu un rezultat bun de, să zicem, 40 la sută, creştin-democraţii şi creştin-socialii (CDU/ CSU) ar fi totuşi perdanţii scrutinului pentru Bundestag, dacă SPD şi Verzii ar întruni mai multe voturi laolaltă, putând forma noul guvern. Atunci ne-am găsi într-o situaţie paradoxală, anume ca Steinbrück să ajungă cancelar, în pofida unui rezultat extrem de slab al social-democraţilor, dar cu sprijinul voturilor ecologiştilor.

Alt scenariu ar fi - în cazul în care liberalii nu trec pragul electoral şi nu poate fi format nici un guvern social-ecologist - să se ajungă iar la o mare coaliţie între CDU/CSU şi SPD. O constelaţie pe care nu şi-o doreşte nimeni, dar care totuşi a funcţionat bine între 2005 şi 2009, cu Merkel cancelară şi Steinbrück ministru de Finanţe.

Sporesc absenteiştii la urne

Mai mult decât de marea coaliţie, partidele se tem de cei care preferă să nu se prezinte la vot. Aceştia sunt de peste trei ori mai mulţi decât în anii 70. La ultimele alegeri parlamentare din 2009, 30 la sută din electorat a refuzat să voteze, iar la unele alegeri de land, numărul acestora a fost şi mai mare. Dacă până de curând se credea că în special tinerii îşi manifestă aşa lehamitea faţă de politică, studii recente relevă că absenteiştii sunt de toate vârstele.

Iar dacă trendul continuă, pentru prima dată în istoria Republicii Federale, partidul absenteiştilor de la vot ar putea deveni cea mai puternică formaţiune la alegerile parlamentare din toamnă.