Alegerile parlamentare din Rusia

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin poate fi mulţumit de rezultatul algerilor pentru Duma de stat. Acest rezultat îi deschide toate posibilităţile de a-şi transpune legal în practică toate ideile despre viitorul său personal şi cel al Rusiei. Partide pe care le controlează mai mult sau mai puţin vor ocupa peste două treimi din locuri în noua Dumă de stat. In mod formal Putin are posibilitatea să modifice constituţia ţării. Si el va face uz de această posibilitate pentru ca în anul 2008 să candideze pentru a treia oară pentru cea mai înaltă funcţie în stat. Actuala constituţie nu-i permite o a treia candidatură. Că Putin va cîştiga cu o majoritate zdrobitoare alegrile prezidenţiale din martie 2004 este după rezultatul alegerilor pentru Dumă, o chestiune de la sine înţeles. Ce au alegrile din Rusia însă cu democraţia?. Pe scurt, foarte puţin. Invingătorii se ştiau dinainte.printre ei desigur partidul lui Putin, Edinaia Rossia. Fidelii lui Putin au putut conta în campania electorală pe aparatul de stat şi s-au putut baza pe soprijinul multor guvernatori şi primari. Emisarii lui Putin au zburat pe banii statului în circumscripţiile electorale din întreaga ţară. Maşinăria propagandistică de stat, sprijinită masiv de televiziunea de stat i-au prezentat pe candidaţii partidului pro Putin într-o lumină doar favorabilă, în timp ce concurenţa politică a fost fie ignorată, fie prezentată într-o lumină dezavantajoasă. Cel mai mult au avut de suferit comuniştii care au pierdut jumătate din voturi. Slăbirea partidului lui Lenin a fost un ţel strategic al Kremlinului.
Acestui scop i-a servit şi crearea ad hoc a Blocului naţionalist de stînga Rodina, patria, care a absorbit o parte din alegătorii comunişti înregistrînd un rezultat remarcabil de 9 la sută din sufragii. Blocul este condus de Serghei Glasev, un economist cu darul retoricii care a făcut parte în trecut din conducerea partidului comunist. De un raezultat deosebit de bun s-a bucurat şi partidului clovnului politic Vladimir Jirinovski. Liberal-democraţii lui, o grupare care nu este nici liberală şi nici democrată, ci naţionalist- populistă a obţinut aproape tot atîtea voturi ca şi comuniştii .Nici unul din partidele democrate mici, Jabloko şi Uniunea forţelor de dreapta nu a întrunit cele 5 procente necesare. Mulţi alegători l-au acuzat pe şeful partidului Jabloko ,Grigorii Javlensky că partidul său a primit sprijin financiar din partea magnatului petrolului între timp arestat Miahil Hodorkovski. Alţi alegători i-au reproşat că cele două partide nu au creat o alianţă pentru a avea şanse mai mari la aceste alegeri.
Javlenski atît de apreciat în Occident riscă acum să nu mai aibă nici un fel de importanţă pe scena politică rusă. Ce rol va juca Duma în anii care vin?. Proiectele de lege sunt elaborate în Rusia de aparatul prezidenţia şi votate de preşedinţii de fracţiuni şi în final de parlamentari. Mari dezbateri ca în anii 90 nu vor mai avea loc. Parlamentul rus nu controlează nici aparatul prezidenţial şi nici guvernul. Ba dimpotrivă. Politica Rusiei nu va fi făcută în marea sală a Dumei, ci în camerele din spatele uşilor închise din Kremlin. De aceea ruşii nu au mare respect faţă de parlament şi practică la urne absenteismul.
Aşadar din aceste alegeri parlamentare,Putin iese întărit. Victoria sa, creşterea puterii sale are loc însă în detrimentul democraţiei ruse,iar stilul său de a conduce în detrimentul societăţii civile. Chiar în noapta alegerilor ,predecesorul său Boris Jelţîn a atras atenţia faţă de pericolul unui Putin prea puternic, faţă de partidele prea puternice ale Kremlinului, situaţia asemănătoarea cu cea din timpul comunismului, care ar putea scăpa de sub control. Si Jelţîn a vorbit în cunoştiinţă de cauză, el fiind biruitorul sistemulu totalitar moscovit.