1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Alegerile parlamentare anticipate din Serbia



"groază şi perplexitate sunt sentimentele stîrnite vecinilor europeni de rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din Serbia,unde naţionaliştii au devenit cea mai importantă forţă politică în parlament, notează cotidianul MÄRKISCHE ODER ZEITUNG din Frankfurt/Oder care precizează în continuare: groază pentru că inculpaţii acuz'aţi la Haga de crime de război, Seslji şi Miloşevici au reuşit cu partidele lor să obţină 35 la sută din sufragii, perplexitate pentru că nu se ştie cum ar putea fi ajutată Serbia pentru ca populaţia să capete din nou încredere în democraţie.

Ce ironie a soartei !,scrie şi OSTSEE ZEITUNG din Rostock, ca tocmai extremiştii să cîştige prin alegeri libere 81 din cele 250 de mandate, ceea ce dovedeşte cît de periclitat este cursul democratic, atunci cînd şomajul, sărăcia şi lipsa de perspectivă marchiază viaţa cotidiană. In Serbia un rol major l-au jucat şi sentimentele de răzbunare contra Occidentului pedepsit la urne pentru dezinteresul faţă de Balcani. Instalarea democraţiei necesită mai mult sprijin decît distrugerea unei dictaturi, un adevăr care nu este valabil doar pentru Belgrad. A venit momentul ca Uniunea Europeană să transmită poprului sîrb semnalele pe care acesta le aşteaptă de mult timp.

De aceiaşi părere este şi ziarul LE FIGARO din Paris, care crede că Serbia trebuie mai degrabă ajutată decît condamnată. Europa trebuie să facă ceva pentru reducerea ratei şomajului, a rezolvării problemei provinciei Kosovo şi a statutului sîrbilor din Bosnia ,căci în joc se află stabilitatea ţărilor din Balcani şi a întregii Europe.

La Viena, ziarul DER STANDARD pune insuccesul la urne al forţelor democratice pe seama faptului că la conducerea Serbiei se aglă egomani certaţi între ei, care iată,au făcut ca ţara să se îndepărteze din nou de Europa unită.

Ziarul DANAS din Belgrad remarcă faptul că Serbia şi-a arătat lumii la alegeri ,adevărata ei faţă. Succesul radicalilor lui Seselj şi a socialiştilor lui Miloşevici dovedeşte că Serbia nu a renunţat la politica inculpaţilor acuzaţi de crime de război la tribunalul de la Haga.

La Moscova IZVESTIA aruncă întreaga vină asupra occidentului şi scrie: "nu democraţii divizaţi ci statele vestice i-au ajutat pe naţionalişti să triumfe. Americanii şi europenii au făcut tot posibilul şi tot imposibilul pentru ca alegătorii să-şi dea votul radicalilor. Ajutorul economic promis în care sîrbii au crezut s-a dovedit a fi insuficient. In schmib pretenţiile Carlei del Ponte şi a altor judecători de la Haga au devenit mai dure, mereu ultimative şi mai ales umiliotare.

Ultranaţionalismul este din nou în ascensiune nu doar în Serbia, ci şi în Croaţia vecină, constată cotidianul olandez DE TELEGRAPH din Haga. Succesul naţionaliştilor stîrneşte teamă. Chiar dacă reformiştii se vor uni, ei vor fi confruntaţi cu tendinţe şoviniste puternice.

Nu patosul naţionalist şi tentaţia unei Serbii mari i-a făcut pe alegătorii, mai ales din oraşele mici, să-i voteze pe radicali, ci sărîcia şi disperarea faţă de condiţiile din ce în ce mai dure de viaţă,reamrca cotidianul NEUE ZURCHER ZEITUNG . Forţa extremiştilor se datorează coaliţiei guvernamentale divizate şi implicate în scandaluri de corupţie. Forţa naţionaliştilor este mai ales urmarea slăbiciunii reformatorilor.