Alegerile fraudate au fost validate. Se caută Iuda!

„Un cadou de la Curtea Constituţională cu ocazia împlinirii a 139 de ani de la naşterea liderului bolşevic Vladimir Ilici Lenin – validarea fraudei electorale din 5 aprilie 2009”

– aşa comentează astăzi presa liberă de la Chişinău hotărârea de ieri a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova cu privire la validarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie. Nimic nu i-a putut opri pe judecătorii Curţii să amâne pronunţarea hotărârii. Nici măcar maldărele de hârtii, cu dovezile de fraudare a alegerilor, duse la Curte cu braţul de către liderii opoziţiei. Solicitarea opoziţiei de a amâna luarea unei decizii până când Curtea de Apel se va pronunţa asupra dosarului de fraudare a alegerilor, se pare că a fost auzită doar de jurnaliştii prezenţi la şedinţă. Judecătorii Curţii au ignorat-o pur şi simplu. Liderul PL, Mihai Ghimpu:

„Conform Codului electoral, Curtea Constituţională nu este în drept să valideze sau să invalideze alegerile până când nu vor fi examinate toate litigiile în instanţele de judecată"

.

În cadrul şedinţei de ieri, preşedintele Curţii Constituţionale Dumitru Pulbere şi secretarul Comisiei Electorale Centrale Iurie Ciocan au aruncat responsabilitatea unul pe celălalt. Preşedintele Curţii, DUMITRU PULBERE a declarat: „Comisia Electorală Centrală (CEC) ar trebui să examineze (aceste dovezi de fraudare a alegerilor – n.n.), deoarece aceste fraude ţin de desfăşurarea procesului electoral şi ele erau anume de competenţa CEC”. Iată şi opinia secretarului CEC, IURIE CIOCAN: „Nemijlocit, cerinţele înaintate în această contestaţie, anexă la care sunt probele respective, nu sunt de competenţa CEC. Noi am adoptat o decizie prin care am ajuns la concluzia că expunerea asupra nulităţii alegerilor, pe de o parte, ori aprobarea rezultatelor şi validarea mandatelor, pe de altă parte, intră în competenţa Curţii Constituţionale".

Până la urmă a rămas aşa şi nu s-au înţeles cine trebuie să examineze contestaţia opoziţiei. Alegerile au fost însă validate. Aceasta înseamnă, potrivit reprezentanţilor opoziţiei că: „Curtea Constituţională a pus punct proiectului de fraudare a alegerilor...”. Acum, miza opoziţiei este cel de-al 61-lea mandat de deputat care le lipseşte comuniştilor ca să aleagă singuri noul şef al statului. Dacă procedura, care se desfăşoară prin vot secret, eşuează de două ori – se anunţă alegeri parlamentare anticipate. Liderul PL, MIHAI GHIMPU: „Dacă puterea aici le aparţine lor, avem şi noi acel mandat care e mai tare decât 60 de mandate ale Partidului Comuniştilor”.

Presa de la Chişinău se tot întreabă de câteva zile „Cine va fi Iuda anului 2009?", adică cine dintre deputaţii din opoziţie va ceda tentaţiei banului sau cine se va lăsa şantajat de puterea comunistă?

Vladimir Voronin a declarat că nu va negocia cu liderii opoziţiei, ci „separat cu unii deputaţi”. Ieri, după întâlnirea cu premierul ceh , Mirek Topolanek, Vladimir Voronin a promis că o să facă tot posibilul pentru ca Parlamentul nou „să activeze normal”. „Eu o să contribui cu toată autoritatea şi cu toată ponderea pe care o am în partid şi în Parlamentul nou ales... o să facem totul pentru ca Parlamentul să activeze în mod normal”.

După validarea alegerilor de către Curtea Constituţională, reprezentantul comuniştilor, Sergiu Sârbu, a dus mai departe gândul şefului său de partid atunci când a fost întrebat dacă crede că „vor găsi” aşa numitul „vot de aur”: „Eu, evident, nu sunt competent să comentez dacă vom obţine, dar în 2005 am obţinut 19 voturi".

19 voturi – atât i-au dăruit atunci creştin-democraţii, democraţii şi social-liberalii lui Vladimir Voronin ca să ajungă din nou preşedinte. Nici unul din aceste partide nu a trecut de astă dată pragul electoral; democraţii care şi-au dat atunci votul pentru Voronin au fost blamaţi de societate, iar presa necomunistă i-a plasat sub ştampila „Trădat – 4 aprilie 2005”.