1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Alegerile europene, un test înșelător pentru prezidențiale

Toate partidele care candidează la alegerile pentru Parlamentul European au anunţat public în repetate rînduri că rezultatul obţinut va fi un barometru pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie.

PSD îşi va anunţa candidatul pentru Cotroceni abia după alegerile europene din 25 mai. PMP, prin vocea Elenei Udrea şi a lui Traian Băsescu, spune că imediat după europarlamentare partidele de dreapta ar trebui să se aşeze la masa negocierilor, pentru a se pune de acord asupra unui candidat comun la prezidenţiale.

PDL, conform ultimelor declaraţii ale lui Vasile Blaga, nu respinge această variantă, cu condiţia ca atacurile politice între formaţiunile de dreapta să înceteze, iar singura ţintă a luptei acestor partide să fie PSD şi guvernul Ponta. Crin Antonescu va fi sau nu va fi candidatul PNL pentru Cotroceni tot după europarlamentare, acesta declarînd că, dacă liberalii nu obțin cel puțin 20%, va demisiona din fruntea partidului.

Ne aflăm în situația în care singurul candidat anunțat oficial pentru prezidențiale este Cătălin Predoiu, din partea PDL. Crin Antonescu s-a plasat singur sub zodia probabilității, fiind condiționat de rezultatul liberalilor la europarlamentare.

Aşadar partidele cultivă în opinia publică ideea că adevărata piatră de încercare pentru prezidenţiale va fi rezultatul obţinut la alegerile europene. Din mai multe motive, lucrurile nu stau deloc aşa.

Mai întîi ar trebui să ne uităm la prezenţa la vot la europarlamentarele din iunie 2009 şi la prezidenţialele din acelaşi an: 27,6% la primele, faţă de 54,1% în turul întîi şi 57% în turul doi, la următoarele. Prezența atît de scăzută la vot pentru alegerile europene se datorează și faptului că românii nu sînt informați despre importanța reprezentării României în Parlamentul European, pe de o parte, dar și despre activitatea europarlamentarilor români, pe de altă parte.

Alegerile europene sînt un test înșelător pentru prezidențiale și din alt punct de vedere. PSD și-a propus să obțină un rezultat de 35% și e puțin probabil că va obține mai mult. Este evident că partidele de dreapta și centru-dreapta vor avea, prin însumarea procentelor, un rezultat mai bun. Însă asta nu garantează dreptei că va da următorul președinte și că PSD este încă de pe acum scos din cursă. De ce?

Mai întîi, pentru că electoratul de stînga va fi mult mai motivat să-și aleagă președintele, decît să voteze niște nume care cîștigă salarii “astronomice” ca europarlamentari. Apoi, pentru că nici baronii PSD (aproape jumătate dintre ei cu probleme penale) nu sînt în mod special interesați să mobilizeze electoratul pentru alegerile europene, așa cum o vor face cu siguranță la cele prezidențiale, unde într-un fel își joacă și propria carte. Acești baroni primesc acum fonduri prin ministerul condus de Dragnea, dar se simt trădați de primul ministru Ponta, altfel spus, lăsați vulnerabili în fața justiției. În ultima perioadă DNA a deschis mai multe dosare de corupție împotriva unor președinți de consilii județene aparținînd PSD.

Cele de mai sus sînt un motiv în plus pentru care Ponta amînă să-și anunțe candidatura pentru Cotroceni sau să facă public numele candidatului surpriză al PSD.

De cealaltă parte, un proiect comun de unificare a dreptei nu este realizabil după alegerile europene. Oricîte invitaţii la fraternizare am auzit şi vom mai auzi dinspre partidele de dreapta şi centru-dreapta, cred că în primul tur vom avea cel puţin trei candidaţi din această zonă politică: de la PNL, PDL şi PMP. Dacă nu cumva mai mulţi. Important e ca în al doilea tur partidele de dreapta să-l susțină, nu doar declarativ, ci prin mobilizarea electoratului, pe contracandidatul stîngii.

În caz contrar, din noiembrie vor urma zece ani în care PSD va avea toată puterea în România. Aceasta e problema reală asupra căreia românii au timp suficient să se gîndească, pînă la alegerile prezidențiale.