1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Alegerile europene şi voturile din Republica Moldova

Există o variantă în care fărâmiţarea grupărilor de opoziţie şi diversificarea ofertei politice ar putea să infirme previziunile negative.

Apariţia unui nou partid ca PMP nu va face decât să adâncească fărâmiţarea scenei politice. Gruparea constituită în jurul preşedintelui Băsescu fisurase oricum opoziţia, dar avusese dificultăţi în a se înscrie oficial ca partid, ceea ce menţinea şansele unei reveniri la matcă. Dar dacă partidul se va constitui în mod oficial, atunci cadrele şi simpatizanţii săi vor fi nevoiţi să facă o opţiune mai clară. Unii au ales deja cu toate riscurile: o bună parte dintre consilierii preşedintelui Traian Băsescu au demisionat din funcţiile deţinute cu scopul de a se înscrie în noul partid şi de a putea candida în alegerile europene. Fostul ministru al educaţiei Daniel Funeriu a explicat din prima clipă că aceasta este intenţia sa.

Fărâmiţarea opoziţiei ca şi diminuarea probabilităţii de a obţine un rezultat bun la europene sunt evidente, dar fiecare are dreptul de a-şi juca propria şansă. Faptul că evaluările lucide sunt ignorate nu ar trebui să ne mire, căci actorii politici urmează cel mai adesea şi un interes strict personal. S-ar putea chiar ca după alegeri, în plin dezastru electoral, unii dintre protagoniştii opoziţiei să se felicite pentru alegerea făcută. Dacă de exemplu Partidul Mişcarea Populară reuşeşte să obţină fie şi un singur mandat, câştigătorul se poate felicita că a părăsit la timp PDL-ul.

Dar să nu ignorăm că există, totuşi, o variantă în care fărâmiţarea aceasta ar putea să infirme parţial previziunile negative. Ne gândim la situaţia în care lista electorală a PMP ar fi condusă de Eugen Tomac, tânărul politician din Republica Moldova, care are toate şansele să obţină voturile concetăţenilor săi. Basarabenii ar fi stimulaţi să voteze în alegerile europene (care nu îi privesc deloc) doar cu condiţia ca un basarabean să se implice direct în politica europeană. Ideea unionismului profesat de preşedinte ar putea fi exploatată pe această cale. Eugen Tomac va conduce lista ”unionistă” la europene promiţând să menţină treaz la Bruxelles interesul occidental pentru soarta Republicii Moldova.

Dacă admitem că anul acesta prezenţa la vot va fi la fel de scăzută ca în 2009 (29,47%), atunci putem spune cu aproximaţie că PMP are nevoie de cel puţin 250. 000 de voturi ca să obţină un mandat de deputat european. Or, potrivit unui studiu al Fundaţiei Soros, până în 2012 autorităţile române acordaseră deja cetăţenie română unui număr de 226.507 de basarabeni. Până astăzi numărul cetăţenilor români din stânga Prutului a trecut probabil de un sfert de milion. Este adevărat însă că nu toţi votează, dar dacă are cineva capacitatea de a atrage aceste voturi atunci nu poate fi decât Eugen Tomac în tandem cu Traian Băsescu.

Se înţelege că politicieni ca Teodor Baconschi, Daniel Funeriu sau Cristian Preda nu ar încăpea cu toţii pe locurile cu adevărat eligibile. Dar ca tehnică electorală este o idee bună să exploatezi ”periferiile” atunci când nu mai ai loc în ”centru”. Traian Băsescu a fost în orice caz teribil de iritat de criticile adresate recent de unii politicieni occidentali cu privire la politica de acordare a cetăţeniei române, spunând că ”România are obligaţia la măsuri reparatorii faţă de cetăţenii români care şi-au pierdut cetăţenia prin abuz”.

Aşadar, exploatarea voturilor din stânga Prutului ar permite totuşi opoziţiei în întregul ei să profite de diversificarea opţiunilor, deşi pare un calcul extrem de optimist.