1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Alegerile europene şi succesul previzibil al populiştilor

În alegerile europene încheiate duminică au câştigat clar forţele de centru dreapta.

Victoria aparţine conservatorilor în parlamentul european. Dar, date fiind pierderile înregistrate de formaţiunile afiliate PPE, ca şi disidenţele diverse, între altele ale ungurilor din FIDESZ, întrebarea e dacă luxemburghezul Jean-Claude Juncker, candidatul de vârf al creştin-democraţilor, va putea întruni o majoritate care să-i dea posibilitatea să revendice conducerea Comisiei Europene.

În Germania, candidatura la şefia Comisiei a germanului Martin Schulz a determinat un substanţial spor de sufragii în favoarea social-democraţilor săi. După o serie aparent interminabilă de insuccese, social-democraţii au reşit să crească în Germania, cu peste 6 la sută.

E posibil de asemenea ca lupta lui Schulz pentru funcţia executivă supremă în Comisia Europeană să fi determinat o serie de alegători germani să se prezinte la urne, în ciuda tradiţionalei participări scăzute la scrutinele europene.

În Germania, ţară cheie în UE, marea noutate nu e însă rezultatul SPD ci triumful Alternativei pentru Germania, AfD, un partid protestatar, eurosceptic, cu inflexiuni naţionaliste, care s-a delimitat în repetate rânduri, fără echivoc, de extrema dreaptă şi nu pledează pentru renunţarea la UE.

Partidul, calificat frecvent de formaţiunile clasice ca fiind „populist”, ori chiar „extremist”, este o disidenţă liberală şi afirmă că doreşte „o Uniune Europeană mai suplă”.

AfD obţinuse, pornind de la zero, aproape 5 % din voturi în scrutinul legislativ german din toamna trecută, pentru ca acum să se apropie de un scor senzaţional pentru o grupare nouă, de 7 procente. Liderul partidului, Bernd Lucke, a infirmat intenţia care i s-a atribuit de către adversari, de a amorsa în Parlamentul European o cooperare cu partide situate la extrema dreaptă a spectrului politic, promiţând că nu va colabora decât cu grupări indiscutabil democratice.

Întrucât, conform unei sentinţe a Curţii Constituţionale, în Germania a căzut pragul electoral, pentru prima dată alegătorii germani vor trimite în PE şi un deputat NPD, neonazist.

Extrem de mare îngrijorare ar trebui să suscite rezultatele extrem de bune obţinute de extremişti. Nu în ultimul rând în Grecia. Neonaziştii eleni de la aşa-zisa formaţiune Zorii Aurii şi-au adjudecat circa 9 la sută din sufragii, devenind al treilea partid ca mărime. Iar stânga radicală Syriza a câştigat scrutinul adunând 28 la sută, în vreme ce Noua Democraţie, formaţiunea conservatoare n-a realizat decât 25 de procente.

Criza izbucnită din 2008, lipsa reformelor în zone ample ale Europei, între care Franţa, şomajul intens, în special în sudul continentului, şi mai cu seamă şomajul din rândul tinerilor s-au repercutat negativ şi asupra altor scrutine.

În Franţa sondajele prevăzuseră de mult victoria Frontului Naţional. Fortificată de rezultat, şefa partidului, Marine Le Pen, a cerut dizolvarea parlamentului şi organizarea de alegeri legislative anticipate.

Şi în Marea Britanie s-a prezis că partidul anti-imigraţionist UKIP se va impune, iar în Austria, FPÖ, partid populist de dreapta, a luat 20%, devenind a treia putere politică din ţară. În schimb, populiştii olandezi au pierdut o parte din voturile pe care credeau că şi le vor adjudeca.

La succesele acestor partide, care au obţinut zeci de mandate în PE, a contribuit în mod esenţial amplificarea sentimentelor anti-musulmane şi xenofobe în vestul şi centrul Europei.