Alegerile din Irak - un succes

Cum era de aşteptat, momentul comunicării oficiale a rezultatelor scrutinului de la 30 ianuarie s-a transformat într-un eveniment festiv la Bagdad, fapt exprimat şi de şeful comisiei electorale independente Fayed Ayar:

"Membrii comisiei electorale dau expresie convingerii lor că scrutinul s-a desfăşurat corect şi transparent în pofida unor discrepanţe determinate de factori exteriori incontrolabili. Totuşi aceste discrepanţe nu impietează asupra rezultatului alegerilor. Scrutinul este un succes şi peste 8 milioane 400 de mii de cetăţeni au contribuit la el. "

Cifra repezintă 60% din totalul cetăţenilor cu drept de vot - un rezultat respectabil pentru o ţară care de facto se află în stare de război. Rezultatul demonstreză însă cît de puternică este dorinţa irakienilor de a face uz , după 50 de ani, de dreptul democratic de a vota, un drept de care şiiţii care dintotdeauna au constituit majoritatea irakienilor, au fost privaţi în întreaga perioadă a dictaturii lui Saddam Hussein .

Din parlamentul de la Bagdad vor face parte şi partidele mai mici, care reprezintă diverse grupări religioase şi ideologice: creştini, comunişti, turkmeni şi nu în ultimă instanţă gruparea militantă a predicatorului Muktada el Sadr, cu trei mandate din cele 20 rămase la dispoziţia formaţiunilor mici. Suniţii deşi reprezintă 20 % din totalul populaţiei irakiene , dînd ascultare apelurilor la boicot nu au putut obţine numărul corespunzător de mandate în parlament. Fapt care nu rămîne lipsit de consecinţe negative, aşa cum relevă emisarul special ONU la alegeri Carlos Valenzuela: "Alegerile în situaţii de tranziţie se pot desfăşura doar în condiţii dificile iar în Irak - aceste condiţii au fost mai complicate decît ne-am fi aşteptat. Poporul irakian a demonstrat lumii că nu se lasă intimidat de terorism , el a transformat scrutinul într-un succes grandios pentru care merită felicitat".

Sunniţilor le-a fost totuşi acordată o funcţie importantă cea de preşedinte al parlamentului. Preşedintele Irakului va fi probabil kurdul Talabani în timp ce fracţiunea şiită v a forma majoritatea guvernului. Pentru funcţia de premier se află în discuţie două personalităţi - medicul Ibrahim Dschafari, foarte îndrăgit şi Ahmed Tschalabi, o personalitate mai degrabă dubioasă, amestecat se pare în tranzacţii ilegale.

Siiţii, în pofida majorităţii lor, par dispuşi să împartă puterea cu alte grupuri - ceea ce este cu totul remarcabil şi cît se poate de înţelept.In plus, această disponibilitate risipeşte temerile referitoare la transformarea Irakului într-un stat teocratic.Constituirea parlamentului şi a guvernului va avea loc cît de curînd, nu înainte însă de săptămîna viitoare.