1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Alegerile anticipate – sperietoare sau şansa Moldovei?

Republica Moldova se îndreaptă către alegeri parlamentare anticipate. Deocamdată, premierul desemnat Ion Sturza nu a reuşit să convingă suficienţi deputaţi să-i acorde votul de încredere.

„Nici nu va reuşi”, susţin analiştii politici, care argumentează că Partidul Democrat ar fi reuşit să convingă, prin diferite metode, inclusiv obscure, cea mai mare parte a deputaţilor să nu susţină candidatul propus de preşedintele Nicolae Timofti. În ultima vreme, şeful statului s-a făcut zid în faţa tentaţiilor oligarhice ale finanţatorului PD, Vlad Plahotniuc, controversatul oligarh râvnind el însăşi la funcţia de premier.

Uniune de centru-dreapta

În opinia expertului Fundației Jamestown, Vladimir Socor, prin nominalizarea lui Sturza pentru funcţia de prim-ministru s-a câştigat timp. „În eventualitatea unor alegeri anticipate, este necesară o uniune a forțelor care sprijină interesul național și orientarea europeană. Timpul acesta trebuie folosit de forțele reale pro-europene. Şi nu mă refer aici la cele aflate în anturajul domnului Plahotniuc, ci la echipa PLDM, condusă de Valeriu Streleț, la noul Partid „Demnitate şi Adevăr”, la domnul Sturza ca o personalitate politică importantă și la ex-ministrul Ecucaţiei, Maia Sandu”, a precizat Socor. El îi îndeamnă pe cei enumerați să formeze o uniune de centru-dreapta: „Deocamdată, aceste forțe politice și personalități nu acționează coordonat. S-ar putea ca, în cazul unor alegeri anticipate, aceste forțe să concureze pe același segment de electorat. Acest lucru poate și trebuie să fie evitat printr-o uniune pe centru-dreapta”, a conchis cunoscutul analist.

Mesajele pe care le lansează Ion Sturza din calitatea de candidat desemnat ţintesc obiective pe termen lung şi ele sunt, în mare parte, adresate poporului, nu politicienilor: „Cu susţinerea poporului, vom reuşi!”, susţine candidatul la funcţia de premier. El a făcut declaraţia după ce PD a anunţat că nu va merge la discuţii cu premierul desemnat şi după ce Anatol Zagorodnîi, unul din cei 14 deputaţi desprinşi de PCRM, a menţionat că „Sturza nu este candidatul potrivit”. Şi liderul celor 7 deputaţi comunişti rămaşi în PCRM, Vladimir Voronin, a lăsat să înţeleagă că nu va vota pentru guvernul Sturza.

Falşii „pro-europeni” rămân fără argument

Treptat dispare argumentul partidelor pretins pro-europene aflate la guvernare, precum că alegerile parlamentare trebuie evitate, deoarece nu există o alternativă politică pro-europeană, iar pe fonul dezamăgirii cetăţenilor, partidele pro-ruse ar putea ajunge masiv la putere. Pe 13 decembrie liderii protestelor anticorupţie din Piaţa Marii Adunări Naţionale au constituit Partidul Platformă „Demnitate şi Adevăr”, iar miercuri, 23 decembrie, ex-ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a lansat o mișcare pentru crearea unui nou partid politic. Proiectul politic al Maiei Sandu este unul apreciat de comunitatea locală de experţi drept unul „cu moralitate” şi care reaprinde speranţa moldovenilor, Maia Sandu fiind percepută, potrivit sondajelor, de majoritatea cetăţenilor ca o persoană integră, competentă şi principială.

Maia Sandu: „Să salvăm puţinul care ne-a mai rămas!”

“Ne-am convins că dacă nu vom face noi acest pas şi nu vom schimba clasa politică actuală, riscăm să pierdem şi puţinul care ne-a mai rămas”, a argumentat Maia Sandu. Ea a precizat că „acest proiect vrea să demonstreze că există și politicieni onești, care nu încalcă legea și nu își fac averi pe seama cetățenilor”. „În primul rând, am fost încurajată, pe parcursul ultimelor luni, de mai multă lume să fac acest pas. În al doilea rând, ne-am convins cu toții: clasa politică actuală s-a compromis, a mințit, a dezamăgit. Drept rezultat, avem o guvernare ineficientă, un stat pe cale să dispară. Aceasta e o provocare enormă, dar este și o oportunitate pentru oameni onești, pentru oameni integri să facă o echipă și împreună să încercăm să schimbăm, mai întâi, clasa politică, după care să purcedem la construcția unei altfel de țări, a unui altfel de stat”, a menţionat Maia Sandu.

Unii analişti politici spun că apariţia politicienilor de factură nouă transformă dezamăgirea oamenilor cu viziuni pro-europene în noi speranţe, iar teama indusă de alegeri anticipate se transformă în dorinţă şi oportunitate de a trimite, la pachet, la groapa istoriei, toţi politicienii care au contribuit sau au tolerat, cu bună ştiinţă, jefuirea ţării.

Ion Sturza, apreciat de UE şi SUA

Preşedintele interimar al PLDM, Valeriu Streleţ, crede că Ion Sturza ar fi un prim-ministru bun, dar nici el nu crede că acesta va fi învestit „din cauza încrengăturilor de interese din Parlament”.

Miercuri, candidatul la funcția de prim-minitru urma să se întâlnească cu reprezentanții Băncii Mondiale, ai FMI și cu mai muți ambasadori acreditaţi la Chişinău, iar seara, Ion Sturza urmează să se întâlnească cu reprezentanții Partidului Popular European din Moldova (condus de Iurie Leancă) şi cu liderul PL, Mihai Ghimpu.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a declarat în cadrul unui forum privind asistenţa europeană pentru Republica Moldova, că Ion Sturza este o persoană capabilă şi speră ca în cadrul consultărilor cu partidele să se ajungă la un consens intern. Ambasadorul european a menţionat că, la un an şi jumătate de la semnarea Acordului de Asociere, Moldova nu a înregistrat rezultate notabile în ceea ce priveşte implementarea reformelor. „Acordul de liber schimb poate reprezenta o soluţie, însă prevederile conţinute în cele peste o mie de pagini ale acordului mai trebuie puse în aplicare. Aceste prevederi nu aduc beneficii, dacă rămân doar pe hârtie”, a precizat Pirkka Tapiola.

Şi ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit, a îndemnat miercuri partidele să participe activ și transparent la consultări pentru a depăși impasul în care s-a pomenit ţara, pentru interesul poporului moldovean. Acesta este al doilea mesaj difuzat în această săptămână de Ambasada SUA la Chişinău. Luni, ambasadorul James D. Pettit se întreba dacă, în contextul evenimentelor politice din R. Moldova, politicienii iau în calcul și interesul cetățenilor. „Democrația presupune să fii în serviciul cetățenilor pe care îi reprezinți. Liderii, într-o democraţie, ar trebui să fie servitori pentru ţara lor şi cetăţenii lor - nu invers”, a scris ambasadorul SUA pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice.

Ion Sturza mai are la dispoziţie 13 zile pentru a cere vot de încredere Parlamentului. În cazul în care Legislativul va respinge propunerea preşedintelui Nicolae Timofti, procedura se repetă. Dacă, însă, până pe 29 ianuarie 2016, deputaţii nu vor învesti un nou guvern, şeful statului este obligat de Constituţie să dizolve Parlamentul şi să stabilească data alegerilor anticipate.