1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Alegeri trucate, rezultate anticipate

Fraudulosul scrutin ucrainian se situează azi în prim planul revistei presei internaţionale, care nu omite însă nici apropiatele alegeri din România

Ucraina pe cale să redevină stat poliţienesc

Ucraina pe cale să redevină stat poliţienesc

Criza ucraineană rămâne fireşte subiectul de căpătâi al editorialelor apărute azi în ziarele occidentale, devreme ce, potrivit ziarului parizian le Monde, ”de rezolvarea ei depinde nu numai soarta ucrainienilor, ci echilibrul întregului continent european”. Ce atitudine trebuie aşadar să adopte europenii: ”să-şi subordoneze relaţiile cu Ucraina, Moldova sau ţările din Caucaz raporturilor lor cu Moscova? Sau dimpotrivă, să-şi articuleze legăturile cu Rusia, în funcţie de atitudinea Kremlinului faţă de aceste state? Altfel spus: vrem oare o Eurpoă reîmpărţită în sfere de influenţă, precum în epoca războiului rece, sau au reuşit în fine ruşii să priceapă că vremea supunerilor a trecut şi că independenţa şi egalitatea în drepturi constituie premizele oricărei cooperări paneuropene? Acestea sunt întrebările la care se aşteaptă acum un răspuns la Kiev”, crede ziarul parizian.

In fapt, potrivit altor editorialişti din vest, zarurile au fost aruncate mai de mult, iar Moscova a replicat cu un niet clar şi răspicat speranţelor ucrainiene şi occidentale într-o soluţionare democratică a crizei. ”Un happy end la Kiev e posibil, dar foarte improbabil”, estimează Liberation în timp ce Les Dernieres Nouvells d ‘Alsace de la Strassbourg notează că Ucraina s-a transformat într-un ”butoi cu pulbere al cărui fitil a fost de-acum aprins. Statul”, mai scrie ziarul, ”se află într-o latentă răscoală, provincii şi oraşe întregi s-au şi desprins de restul ţării, în timp ce-o serie de ambasade au luat deschis partea suteleor de mii de alegători escrocaţi”.

Ce-i rămâne vestului să facă? Majoritatea analiştilor apuseni pledează în favoarea unei amplificări a presiunilor occidentale asupra Moscovei, în timp ce ziare precum The Independent, care adoptă constant poziţii ostile administraţiei de la Washington, critică azi ceea ce gazeta londoneză afirmă a fi fost ”păgubitoarea intervenţie drastică” a SUA. La un ceas după difuzarea deciziei Comisiei electorale de la Kiev de a-l declara câştigător al alegerilor ucrainiene pe candidatul prorus Ianucovici, şeful diplomaţiei americane reliefase clar că SUA nu pot accepta acest rezultat al scrutinului şi că vor lua măsuri dacă nu va fi modificat. The Independent crede că acest anunţ ar fi constituit o greşeală întrucât Ucraina s-ar confrunta cu iminenţa unui război civil şi n-ar avea nevoie ”de factori externi care s-o împingă în prăpastie”.

La Roma Il Messaggero pune punctul pe i, subliniind că Vladimir Putin nu urmăreşte decât să le redea ruşilor pierdutul lor statut de superputere şi ca atare nu-şi poate permite să accepte ieşirea Ucrainei din zona de influenţă a Moscovei. "Ca şi Cecenia, Ucraina face parte, potrivit Kremlinului, din această sferă, în care Moscova nu admite nici o imixtiune externă câtă vreme Rusia oferă în schimb neamestecul ei în treburile americane".

Există însă oare o soluţie ideală a crizei declanşate de frauda electorală comisă de un guvern lipsit de orice scrupule, care, potrivit ziarului El Pais de la Madrid ameninţă să torpileze relaţiile dintre Rusia şi UE? Cotidianul spaniol o propune sub forma reluării alegerilor ucrainiene. Tages-Anzeiger din Elveţia deplânge ezitările UE în această chestiune, remarcând că, "în capitalele occidentale ale continentului nu se trag consecinţele impuse de constatarea observatorilor internaţionali ai scrutinului, care l-au calificat drept nedemocratic. In timp ce europenii nu se pot hotărî să respingă pur şi simplu un preşedinte impus, iar nu ales şi să explice Kieviului că Europa nu va mai accepta niciodată recursul la tancuri împotriva demonstranţilor, Rusia continuă să tragă neobrăzat în cealaltă direcţie", scrie ziarul elveţian, amintind concomitent de sutele de mii de demonstranţi sfidând gerul, zăpada şi noroiul la Kiev.

Ample analize pe această temă au apărut şi în presa germană. Sub semnătura lui Jaques Schuster, cotidianul berlinez Die Welt relevă că prin tradiţie, Rusia a fost mai totdeauna singura adresă a politicii esteuropene a Germaniei, care a ignorat mult timp uriaşele spaţii dintre Berlin şi Moscova. Frankfurter Allgemeine Zeitung îi critică pe cancelarul Schroeder, ca şi pe liderii francez şi italian pentru relaţiile lor excesiv de strânse cu Putin. În răstimp Sueddeutsche Zeitung din Muenchen publică o excelentă analiză, care subliniază că Ucraina reprezintă o usturătoare "înfrângere pentru europeni". Cum s-ar putea dezvolta situaţia la Kiev, reiese, potrivit acestei analize, din situaţia din Belarus, în care un fost director de colhoz, devenit preşedinte, calcă în picioare de ani de zile drepturile omului. Cu toate acestea, potrivit expertului german Philipp Ter, care semnează acest articol, tradiţia rezistenţei e mult mai amplă în Ucraina decât în Belarus, chiar dacă ucrainieneii sunt divizaţi între prooccidentali şi proruşi. Specialistul german solicită Germaniei şi UE să reacţioneze nu doar verbal, ci cu fapte întru susţinerea puternică a opoziţiei ucrainiene, pe care europenii ar fi trebuit s-o sprijine consistent de multă vreme, şi din păcate au omis s-o facă.

In fine, să semnalăm că ziarul austriac die Presse publică o notă despre alegerile româneşti, afirmând că ”două tabere, ambele orientate spre stânga se confruntă pentru putere”. Reluînd sondaje neprecizate, cotidianul afirmă că alianţa guvernamentală împreună cu PSD şi premierul Năstase s-ar bucura de un avantaj de circa 10 procente în faţa coaliţiei DA, dintre PD şi liberali, în frunte cu Traian Băsescu.

  • Data 25.11.2004
  • Autoare/Autor Peter Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B171
  • Data 25.11.2004
  • Autoare/Autor Peter Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B171