1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Alegeri prezidenţiale macedonene

La 22 martie vor avea loc în Macedonia alegeri prezidenţiale. Alegerile legislative anticipate din 2008 au fost serios perturbate de violenţe.

default

Candidaţii stângii şi dreptei la alegerile prezidenţiale, Frckoski şi Ivanov

Ca atare, modul în care va fi ales suscită atenţia observatorilor europeni. Cei aproape 2 milioane de cetăţeni macedoneni cu drept de vot vor tranşa duminică, la urne, disputa mai degrabă ternă în care s-au angajat nu mai puţin de şapte candidaţi la funcţia executivă supremă.

Net mai mult interes decât persoana viitorului preşedinte, cel de-al patrulea de la accesul la indepenţă al fostei republici iugoslave, prezintă, din unghiul observatorilor occidentali, circumstanţele apropiatului scrutin. În speţă modul în care electoratul macedonean şi autorităţile de la Skopie vor ştii de această dată să asigure o derulare paşnică şi democratică scrutinului.

La devansatele alegeri parlamentare de anul trecut s-a recurs la arme de foc şi s-au produs altercaţii soldate cu o victimă şi cu rănirea a cel puţin 8 persoane. „E foarte important ca aceste alegeri să se desfăşoare democratic astfel încât să ne demonstreze aderenţa la democraţie”, a subliniat, într-un interviu acordat postului de radio DW, fostul ministru de interne Ljube Boskovski, ex-deţinut al Curţii de la Haga, care candidează la preşedinţie ca independent.

Sute de observatori internaţionali vor supraveghea scrutinul şi vor împărţi note unei foste republici iugoslave care a obţinut acum 5 ani statutul oficial de ţară candidată la aderarea la UE, fără să înceapă însă, până acum, negocierile cu Bruxelles-ul.

Distanţa la care e ţinută Macedonia de Comunitatea Europeană i-a determinat pe mulţi macedoneni să încerce să-şi caute norocul pe meleaguri străine. Potrivit candidatului social-democrat la preşedinţie, Liubomir Frckoski, aproximativ 50 la sută din cetăţenii ţării dispun de paşapoarte străine, Macedonia confruntându-se totodată cu pericolul izolării. Mulţi alegători doresc în special ridicarea obligativităţii vizei pentru călătoriile în ţările UE.

Speranţele unei rapide integrări în UE şi în NATO sunt deocamdată iluzorii, cu atât mai mult cu cât Grecia blochează progresul tratativelor din pricina litigiului pe tema numelui fostei republici iugoslave.

Atena insistă ca Macedonia să renunţe la numele ei, pe care-l poartă şi regiunea din nordul Greciei. Juristul Gorge Ivanov, candidatul conservator la şefia statului a respins revendicările elene, deşi reprezentantul actualei puteri militează pentru o apropiere a Macedoniei de toate ţările vecine, inclusiv Grecia. Oarece interes a suscitat în campania electorală şi prezenţa între cei 7 candidaţi a trei etnici albanezi.

Între reprezentanţii minorităţii albaneze se numără moderatul om de afaceri Immer Selmani, care se prezintă ca un Obama macedonean, precum şi profesoara universitară Mirushe Hoxha. E vorba de prima femeie din istoria ţării angrenată în cursa pentru fotoliul prezidenţial.

Că Selmani poate conta şi pe voturi ale populaţiei slave e cu atât mai remarcabil, cu cât la începutul acestui deceniu albanezii şi populaţia majoritară erau pe punctul de a se lansa într-un război civil.

Rămâne de văzut în ce măsură viitorul preşedinte va reuşi să facă faţă crizei economice. În siajul recesiunii, producţia industrială din ţară a scăzut în februarie cu aproape 17 la sută, iar şomajul afectează peste o treime din forţa de muncă.