1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Alegeri prezidenţiale în Serbia

Un comentariu de Klaus Dahmann, tradus de Elisabeta Sturdza

Serbia se îndreaptă către o criză, cea mai adîncă de la răsturnarea preşedintelui Slobodan Milosevic. În coaliţia guvernamentală au avut loc în ultimele săptămîni conflicte atît de puternice, încît la sfîrşitul lunii decembrie vor avea loc alegeri anticipate. Iar alegerile prezidenţiale au eşuat - pentru a 3-a oară în 15 luni - din cauza participării slabe a populaţiei la vot. În primul scrutin erau necesare 50 de procente. Or, duminică 16 noiembrie s-au prezentat la urne mai puţin de 40 % din alegători. De vidul politic creat nu au de profitat decît bandele mafiotice, care - după asasinarea primului ministru Zoran Djindjic - duc pe faţă lupta împotriva statului.

Puţini sunt cei care au un motiv să închine pahare cu şampanie pentru evenimentele ce au loc în Serbia: marii mafioţi, protagoniştii criminalităţii economice şi profitorii fostului regim al lui Slobodan Milosevic. Pot triumfa acum toţi cei cărora un stat democratic stabil le-ar fi fost cel mai mare duşman, de care ar fi avut a se teme. De multe săptămîni, în Serbia nu mai există nici urmă de stabilitate politică. Coaliţia DOS şi-a dovedit singură, prin conflictele interne, incapacitatea de a mai guverna. Singura ieşire din această situaţie a fost văzută în alegeri anticipate. Electoratul a dat expresie frustrărilor sale faţă de dezastrul politic al ţării prin prezentarea foarte slabă - sub 50 % - la vot, în alegerile prezidenţiale.

Absenteişti au fost mai cu seamă susţinătorii candidatului democrat Dragoliub Micunovic. În sondaje, el se afla înaintea adversarului său naţionalist Tomislav Nikolic. La numărarea voturilor, în schimb, Nikolic a avut cu 10 % mai multe decît Micunovic.

Sigur este doar faptul că cei ce nu s-au prezentat la vot au adus ţara în criza cea mai adîncă pe care a înregistrat-o de la îndepărtarea regimului Milosevic. Cu toată înţelegerea pentru dezamăgirea electoratului, trebuie totuşi spus că o democraţie funcţionează numai dacă alegătorii se duc la alegeri. Cine nu a făcut-o de data aceasta ar trebui întrebat: Ce alternativă există? Este nevoie să apară un nou Milosevic, care să falsifice alegerile şi să asigure astfel participarea necesară de 50 %?

Fără îndoială, ţara va continua să existe şi fără un preşedinte ales. Preşedinta Parlamentului Natasa Micic a preluat postul cu funcţie reprezentativă şi va continua să o facă şi în lunile următoare. Dar tocmai acum, cînd coaliţia DOS este fărîmiţată, ar fi fost nevoie mai mult ca oricînd de un preşedinte legitimat democratic, care să se străduiască să stimuleze formarea unei alianţe capabile să guverneze ţara.

Alegerile prezidenţiale de acum au fost un test pentru cele parlamentare din decembrie. Dacă şi atunci alegătorii cu preferinţe democratice vor sta acasă, vor învinge forţele naţionaliste despre care s-a crezut că au dispărut odată cu Milosevic. Şi atunci vor închina din nou paharul de şampanie al triumfului marii şefi ai mafiei.