Alegeri prezidenţiale în Rusia - lucruri de ştiut | Global | DW | 27.12.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Alegeri prezidenţiale în Rusia - lucruri de ştiut

Putin candidează din nou la alegerile prezidenţiale. Deşi victoria lui este sigură, există câteva amănunte interesante în campania electorală.

Pentru a evita tensiuni inutile, trebuie spus din capul locului că deznodământul alegerilor prezidenţiale din martie este sigur, deşi campania electorală abia a început. Este adevărat, pe listele Comitetului Electoral Central din Rusia s-au înscris douăzeci şi trei de candidați. Cu toate acestea, câştigătorul scrutinului va fi actualul preşedinte, Vladimir Putin, care conduce Rusia de 17 ani. Însă aceste alegeri prezidențiale au mai mult de oferit decât rezultatul alegerilor. DW explică.

1. Putin, cine altcineva

Liderul rus în vârstă de 65 de ani și-a anunțat târziu candidatura la alegerile prezidențiale, observatorii speculând că întârzierea a fost bine chibzuită, astfel încât să-i pună pe gânduri pe mulţi oameni, care se temeau că "tatăl națiunii" ar putea renunţa la candidatură. Până la urmă, Putin şi-a anunţat candidatura într-un loc simbolic: legendara fabrică de automobile „GAS“ de pe Volga. În fața muncitorilor obișnuiți care îl susțin, el a precizat că va încerca să obţină un nou mandat prezidenţial.

Putin nu este omul duelurilor clasice în studiourile de televiziune, ci preferă să fie văzut ca un salvator de specii rare de animale şi ca un vânător curajos. Iar sondajele îi dau dreptate: cota lui de popularitate este de 75-80 la sută. Putin este considerat cel mai îndrăgit politician din Rusia. Nu este mai puţin adevărat că după ce şi-a preluat mandatul în 2000, presa liberă, critică la adresa acestuia, a fost supusă constant presiunii Kremlinului, care a împiedicat astfel apariţia unei alternative reale.

2. Aparent ultimul mandat

Pentru Putin ar fi cel de-al patrulea mandat de președinte. Din 2000 până în 2008, el a avut două mandate a câte patru ani fiecare. De atunci, el nu a cedat niciodată puterea în Rusia, chiar dacă a deținut, temporar, funcția de premier. Începând din 2012, în urma unui amendament constituţional, Putin a rămas în funcţie încă şase ani. Astfel, Putin este cel mai longeviv lider rus, după Stalin. În 2024, când i se va încheia al patrulea mandat, Putin va fi condus țara timp de 24 de ani. Constituția Rusiei permite președintelui doar două mandate succesive. El nu mai poate candida în alegeri, cu excepția cazului în care această regulă este modificată în timp util.

Există numeroase scenarii privind modul în care Putin poate continua să conducă: ar putea găsi un înlocuitor ca Dmitri Medvedev, ar putea elimina restricţionarea numărului de mandate din legea fundamentală sau să creeze o funcţie "pe veci", care să-l plaseze deasupra politicii de zi cu zi, dar păstrându-şi puterea strategică.

3. Cel mai puternic adversar al său: Navalnîi

Alexei Navalnîi

Alexei Navalnîi

Până în prezent, există doar un politician rus care și-a început campania electorală încă de acum un an. Acest om este Alexei Navalnîi, cunoscut ca activist anti-corupție şi cel mai dur critic al sistemului lui Vladimir Putin. Dezvăluirile sale despre averea prim-ministrului Dmitri Medvedev au scos câteva mii de tineri în stradă, în martie 2017.

Cu excepţia câtorva pauze petrecute în puşcărie şi în pofida piedicilor pe care i le-au pus autorităţile, Navalnîi a dus o campanie electorală tipic europeană. El a organizat comitete electorale şi s-a întâlnit cu cetăţenii oraşelor de provincie. Aceste lucruri nu i-au fost de ajutor. Autorităţile electorale din Rusia i-au interzis lui Navalnîi să candideze la preşedinţie din pricina unei condamnări anterioare. Argumentul acestuia, că respectiva sentinţă a fost una motivată politic, considerată "arbitrară" chiar şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nu a fost luat în considerare de autorităţile ruse.

4. Feţe noi şi date simbolice

Chiar dacă ştim încă de pe acum rezultatul alegerilor, întrebarea care se pune este cum reuşeşte Kremlinul să îşi determine electoratul să meargă la vot. Candidaţii tradiţionali, proveniţi din rândurile comuniştilor sau ai formaţiunii populiste LDPR fac parte din inventar. Ei nu ar reuşi să motiveze pe nimeni.

Este, deci, nevoie de fețe noi, în special feminine: prezentatoarea TV și antreprenoarea Xenia Sobciak, fosta starletă porno Jelena Berkowa și cunoscuta jurnalistă Katja Gordon. Cea mai faimoasă dintre toate este Sobciak, fiica fostului primar al metropolei Sankt Petersburg. Anatoli Sobciak, decedat între timp, a fost unul dintre primii democrați ruși după prăbușirea Uniunii Sovietice. Vladimir Putin a fost vice-primar, aşadar o cunoaşte foarte bine pe Xenia din copilărie.

Xenia Sobciak

Xenia Sobciak

Sobciak ar trebui să mobilizeze acei alegători care altminteri ar fi rămas acasă, mai ales că Navalnîi nu poate candida. Deși se crede că este apropiată de opoziția rusă, o mare parte din participarea ei în campania electorală pare forţată, lăsând impresia că este aprobată de Kremlin doar pentru a spori prezența la vot.

Nici data alegerilor nu trebuie să îi lase reci pe ruşi: 18 martie este ziua în care, cu exact patru ani în urmă, Peninsula Crimeea a fost oficial integrată în Federaţia Rusă.

5. Boicotul ca strategie

Și ce face Navalnîi? Politicianul opoziției a cerut boicotarea alegerilor. Pe 28 ianuarie, în câteva oraşe ruseşti vor avea loc primele proteste. Navalnîi vrea astfel să lovească o zonă sensibilă a calculului altfel simplu făcut de Kremlin: prezența la vot. Potrivit sondajelor, pe 18 martie, aproximativ 50% dintre ruşi vor merge să voteze. Însă, evident, acest lucru nu este suficient pentru ca puterea de la Kremlin să câştige răsunător alegerile. Se zvoneşte că administrația lui Putin ar fi stabilit o țintă autorităților regionale: 70 la sută participare la vot şi 70 la sută din voturi pentru Putin. Atunci victoria electorală ar avea strălucirea corespunzătoare.

Autor: Mikhail Bushuev