1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Alegeri europene pentru "drepturi egale"

România trăieşte prin raportare la Europa un interesant contratimp, pentru că, în multe ţări, mai ales din vestul Europei, interesul pentru alegerile europene pare să fie în scădere.

Campania pentru alegerile europene începe astăzi într-o ambianţă mai vie decât de obicei. Este surprinzător, dar în ciuda unui dezinteres foarte mare faţă de temele europene, alegerile de anul acesta ar putea mobiliza mai mulţi alegători decât acum cinci ani. Un sondaj realizat de INSCOP luna trecută arată că 33,3% din alegători sunt hotărâţi să meargă la vot şi 28,1% au intenţia de a merge, fără să fie încă hotărâţi. Chiar dacă, prin raportare la situaţia europeană, procentele acestea arată încă o foarte slabă prezenţă la urne, ele sunt pentru România un progres însemnat. În 2009, prezenţa la vot era de numai 27,67%.

În vestul Europei interesul pentru alegerile europene se află însă în regres. Potrivit unui sondaj Ipsos realizat pentru Fundaţia Jean-Jaurès în luna martie, chiar dacă suportul pentru Europa se păstrează, neîncrederea a crescut foarte mult. Astfel, la întrebarea privind semnificaţia votului care va fi dat în 25 mai, cei mai mulţi europeni din ţările fondatoare au indicat ”mai curând neîncredere”. Francezii se află în topul acestui clasament al neîncrederii crescătoare cu 74%, urmaţi de britanici, spanioli, belgieni, italieni şi germani. Totuşi, la întrebarea directă: ”Aţi spune că astăzi este pentru ţara dumneavoastră mai curând un lucru bun sau unul rău apartenenţa la Uniunea Europeană ?”, vest-europenii chestionaţi au răspuns DA în majoritatea lor : spaniolii 72%, belgienii 65%, germanii 63%, italienii 55%. Francezii însă manifestă pentru prima dată un mare euroscepticism, căci abia 48% au apreciat că apartenenţa lor la UE e un lucru bun, apropiindu-se de britanici (44%). (jean-jaures.org)

Aşadar, pe măsură ce interesul pentru alegerile europene scade în vest, el cunoaşte o uşoară creştere în România. Un motiv ar putea fi acela că românii au reuşit în ultimii cinci ani să obţină o imagine mai clară privind aspectele generale ale Europei. În al doilea rând, este posibil ca românii să perceapă relaţia cu UE ca fiind mai curând una de natură morală decât economică, una în care românii se străduiesc să fie ”recunoscuţi” într-o campanie de dobândire a egalităţii.

Un afiş electoral cu Norica Nicolai conţine sloganul ”Eurocampioana demnităţii românilor” şi vorbeşte despre ”drepturi egale pentru români în UE”. Or, pe acest plan, euroscepticismul vesticilor nu are niciun înţeles. Românii de astăzi par să adopte postura românilor ardeleni din secolul al XIX-lea din Imperiul Austro-Ungar. Aflaţi aşadar în plină ofensivă politică pentru ”recunoaştere”, românii vor fi tot mai interesaţi de Europa, pe măsură ce realitatea practică le sugerează că au succes. Cu toate acestea subiectele europene, adică acelea care interesează pe cei mai mulţi cetăţeni din ţările UE, continuă să fie ignorate.

O altă explicaţie pentru creşterea relativă a interesului faţă de aceste alegeri este şi competiţia acerbă pe partea dreaptă a scenei politice. PNL, PDL şi PMP îşi dispută întâietatea într-o luptă vitală pentru supravieţuirea politică. Crin Antonescu, Vasile Blaga, Traian Băsescu au indicat cu limpezime că scopul lor principal este să obţină dominaţia asupra dreptei, pentru a se plasa în pole position la algerile prezidenţiale din toamnă.

Aşadar creşterea interesului pentru alegerile europene ar putea fi într-o anumită măsură înşelător. În orice caz, campania electorală se anunţă mai vie decât acum cinci ani, partidele par mult mai motivate şi este posibil ca sondajele care arată o creştere a participării să fie confirmate.