1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Alegeri europene fără prag electoral

Au fost cinci procente. Apoi trei. Acum nu a mai rămas nici unul. Curtea Constituțională germană a decis că pentru alegerile europarlamentare nu mai este nevoie de pragul minim de voturi.

Cinci voturi pentru, trei împotrivă. A fost o decizie luată la limită - dar cu efecte care, cu siguranță, vor da mult de lucru politologilor: Curtea Constituțională de la Karlsruhe a decis că, în Germania, pragul electoral de trei procente aplicat în alegerile europarlamentare încalcă egalitatea de șanse a partidelor mici.

Instanța care veghează asupra respectării principiilor înscrise în Legea Fundamentală federală a luat decizia de miercuri (26 februarie 2014) ca urmare a unei serii de sesizări depuse de mai multe partide mici și peste 1000 de cetățeni care contestau clauza de trei procente convenită, în urmă cu nouă luni, ca prag electoral pentru apropiatele alegeri europarlamentare. "Partidele mici fac sarea și piperul democrației dar au rol important în funcționarea unui sistem, astfel că obstacolele nu ar trebui să existe", a explicat Sebastian Frankenberger, președintele Partidului Ecologic-Democrat (ÖDP).

În Parlamentul European sunt reprezentate, în acest moment, 162 de partide. Suplimentarea numărului acestora ar îngreuna funcționarea Parlamentului, susțin avocații păstrării pragului electoral. Parlamentul este o instituție care ar avea nevoie de majorități stabile. "Majoritățile devin tot mai vulnerabile, tot mai subțiri", comentează Martin Schulz, președintele Parlamentului European. Și Bundestag, Parlamentul federal de la Berlin, a încercat de două ori - fără succes - să impună regula pragului eletoral.

În 2011, Curtea Constituțională de la Karlsruhe apreciase că, pentru alegerile europene, pargul de 5% este neconform principiilor legii fundamentale. Un parlament poate funcționa și dacă este populat cu mai multe partide micuțe, decisese la acea vreme judecătorul constituțional, argumentând cu aplicarea echitabilă a legislației electorale și cu egalitatea șanselor.

Cine profită

Hans Herbert von Arnim, expert în drept constituțional și adversar al sistemului politic cu partide atotputernice, apreciază că la alegerile euro-parlamentare din 2009 s-au risipit voturile a aproape trei milioane dintre germanii prezenți la urne, tocmai din cauza pragului electoral. Transformate în mandate, acestea reprezintă opt locuri de europarlamentar care de drept ar fi revenit unor formațiuni mici și care au fost transferate, prin redistribuire, partidelor mari. Din acest moment, toate partidele mici, atât cele care au depus plângeri la Curtea Constituțională cât și celelalte, pot spera să fie reprezentate în Parlamentul European - nu doar ÖDP, dar și platforma Alegătorii Liberi, și Pirații, dar și grupări neo-naziste sau populiste de dreapta și xenofobe cum sunt NPD, respectiv ProNRW.

Profesorul Timm Beichelt, de la Universitatea Europeană Viadrina, vorbește despre posibilele consecințe ale deciziei Curții Constituționale, apelând la memoria recentă: "Frontul Național francez a câștigat relevanță națională cu ocazia alegerilor europarlamentare din 1984. Cu acea ocazie au obținut primele mandate, punând astfel un picior radical de dreapta în sistemul parlamentar”.

„Faptul că alături de noi au depus plângere și partide pe care am prefera să le vedem interzise ține de incapacitatea democrației noastre parlamentare de a stabili ce orientări ideologice sunt anti-constituționale”, a comentat Frankenberger de la ÖDP, cu trimitere la NPD.

Când se poate renunța la prag?

Și, totuși, ce rol au pragurile electorale și când sunt ele legitime? Votul din alegerile parlamentare ar trebui să se concretizeze în constituirea unei majorități apte să guverneze. Pentru a simplifica acest proces este nevoie de clauze procentuale. Cu cât mai puține forțe politice își împart voturile în parlament, cu atât e mai ușor să formezi o coaliție. "Și în acest caz se pierd voturi, prin redistribuire, dar scopul formării unui Guvern funcțional stă deasupra principiului un om egal un vot”, explică Beichelt. La nivel european nu se pune astfel problema. Parlamentul European nu trebuie să ofere un Executiv, „respectul pentru fiecare vot este, de data aceasta, mult mai important”, adaugă Beichelt.

Aceeași Curte Constituțională a Germaniei considerase, în 1979, că absența unei clauze ar periclita eficiența Parlamentului European, prin fărămițarea partinică a plenului. E drept că, la 35 de ani după acea decizie, Parlamentul European arată altfel și are alte funcții. „Pe atunci era un consiliu consultativ; de la adoptarea tratatelor de la Lisabona a devenit unul dintre cei mai importanți legislatori”, comentează Frank Schorkopf, cercetător în științe juridice. Decizia de miercuri, 26 februarie, a Curții Constituționale nu este prima de acest gen: pragul electoral a fost anulat și în cazul alegerilor comunale. „Ar putea fi începutul unei noi perspective asupra deptului electoral”, conchide Schorkopf.