1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Alegeri, constituţii, dezbinări şi unificări...

default

Süddeutsche Zeitung titrează „Unanimitate pentru noua constituţie a Serbiei”. Parlamentul a votat în unanimitate pentru un text care prevede clar apartenenţa provinciei Kosovo la teritoriul sârbesc. Un referendum este planificat pentru zilele de 28 şi 29 octombrie. Sute de oameni au manifestat în faţa clădirii parlamentului ca protest împotriva adoptării noului text al constituţiei, fără o dezbatere publică prealabilă, demonstranţii acuzând practici care amintesc de începutul erei Milosevic. Premierul Vojislav Kostunica a declarat, că noua constituţie reafirmă suveranitatea statului de drept în Serbia, şi consfinţeşte „o dată pentru totdeauna” faptul că provincia Kosovo este parte integrantă a republicii sârbeşti.

Frankfurter Allgemeine Zeitung analizează „Efectul Kosovo”. Cu puţin timp înainte de împlinirea a 7 ani de la înlăturarea de la putere a lui Slobodan Milosevic, forţele politice din Serbia au găsit puterea necesară pentru a elimina ultimele rămăşiţe ale vechiului sistem. Nici măcar un parlamentar nu a votat împotriva noii constituţii. Dar aşa cum este cazul tuturor temelor politice din Balcanii de Vest, şi acest progres în materii constituţionale se reduce de fapt la statutul provinciei Kosovo. Alegerile anticipate, care par de neevitat datorită iminentei separări a provinciei de Serbia, au făcut posibilă extrem de rar întâlnita majoritate de două treimi în parlamentul de la Belgrad. Dar şi această încercare pare a fi sortită eşecului, pentru că duminică, 3 miniştri ai partidului G17 Plus s-au retras de la guvernare. Aşadar alegerile anticipate în Serbia par a fi inevitabile.

Neue Züricher Zeitung analizează textul noii constituţii a Serbiei, din perspectiva unor neclarităţi existente până acum. Ce este Serbia? Un stat al cetăţenilor sau o naţiune a sârbilor? Noua constituţie a fost catalogată de premierul Kostunica ca reprezentând renaşterea Serbiei, dat fiind că ea înlocuieşte carta Milosevic, care guverna statul de drept. Necesitatea unei constituţii revizuite este de necontestat, iar juriştii se pare că au găsit o formulă de compromis pentru denumirea oficială a republicii. De acum înainte, Serbia ar însemna „statul poporului sârbesc şi al tuturor cetăţenilor săi”. Membrii ligii social democrate din Voivodina au fost şi ei prezenţi la protestul din faţa parlamentului, acuzând că noua constituţie nu ia în considerare drepturile minorităţilor din provincia multietnică situată în nordul Serbiei.

Die Welt nu a uitat însă de alegerile din Bosnia Herţegovina , care sunt considerate a fi cele mai importante de la război încoace. Într-un interviu Christian Schwarz-Schilling, înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale pentru Bosnia Herţegovina, comentează că este pentru prima dată când alegerile ar putea desemna în mod credibil pe cei care vor guverna ţara în următorii patru ani. În plus, rezultatul alegerilor va confirma componenţa parlamentară şi va consfinţi dacă ţara va continua pe drumul către o apropiere europeană. Datorită intervenţionismului comunităţii internaţionale, bosniacii au capitulat politic, şi se complac în continuare în situaţia asta. A venit însă timpul, ca populaţia să preia răspunderea propriilor decizii, chiar şi dacă acestea se dovedesc a fi eronate, îndeamnă Schilling. Cotidianul mai precizează că 2,7 milioane de cetăţeni cu drept de vot au fost aşteptaţi ieri la urne. Previziunile arată însă, că cele 3 etnii din Bosnia ar fi votat cu reprezentanţii partidelor lor naţionale. Un astfel de rezultat ar însemna cu siguranţă dezbinarea ţării.

Germania se pregăteşte pe de altă parte să serbeze mâine ziua unităţii. În avancronica evenimentului, Neue Osnabrücker Zeitung scrie că vom fi martori la apeluri ici şi serbări colo. Cancelarul federal Angela Merkel a devansat evenimentul cu un mesaj de încurajare a reconstrucţiei în estul Germaniei adresat fostei Germanii de vest. Dar chiar dacă sună dur, demersul Angelei Merkel nu se va bucura de succes. Pentru că, de ce ar trebui cetăţeanul să întreprindă mai mult decât statul paternalist? Acesta construieşte de ani de zile faţade noi în valoare de miliarde de euro, dar nu reuşeşte să îmbunătăţească în mod real situaţia din fosta Germanie de est. Iar disponibilitatea de a plăti impozite pentru est nu va creşte, ci mai degrabă va scădea în contextul majorării generale a contribuţiilor la bugetul statului. În acest mod, se va tăia craca chiar de sub picioarele solidarităţii, comentează ziarul.

Leipziger Volkszeitung este totuşi mai optimist, şi observă că nemţii au progresat în domeniul integrării după unificare. Clişee precum esticul care se plânge mereu, sau vesticul cu nasul pe sus nu se prea mai întâlnesc. Acum conflictele ideologice se concentrează mai degrabă asupra unor aspecte precum, unde poţi face un concediu mai frumos, pe insula Rügen sau pe Föhr?, precizează ironic cotidianul din Leipzig.

Tagesspiegel din Berlin precizează că numai un sfert din populaţia fostei Germanii de est mai este încă nemulţumită de funcţionarea democraţiei. În Germania de vest, din contră, fiecare al doilea cetăţean are o problemă cu statul. Alegătorii au puterea de a schimba situaţia, de a forţa seriozitate şi corectitudine în instituţiile statului federal german, dar acest fapt nu ar trebui să le fie adus la cunoştinţă tocmai de extrema dreaptă. Nevoile inerente ale politicii necesită curaj şi capacitate de acţiune. Minciuni nu. Iar cotidianul berlinez crede că la 16 ani de la unificare, ar fi momentul prielnic pentru a le reaminti responsabililor de acest fapt.

Alegerile revin în prim plan, ziarele comentând şi rezultatul alegerilor din Austria. Frankfurter Rundschau este de părere, că deşi aşa pare, în Austria nu a existat o alunecare către stânga eşicherului politic. Rezultatul este mai degrabă un mesaj adresat Europei: Pe viitor, alegătorii vor vota conservator, social şi cu siguranţă naţional. Cele mai bune şanse le are un partid care poate întruni toate aceste caracteristici. Austriecii au căutat un asemenea partid, chiar dacă nu l-au găsit în totalitate, iar rezultatele confirmă acest fenomen. Basler Zeitung cataloghează surpriza alegerilor austriece ca fiind roşie de la cravată până în portofel.

Salzburger Nachrichten vede Austria în pragul unei mari coaliţii, care guverna ţara la sfârşitul anilor 90, şi care l-a adus pe extremistul de dreapta Joerg Haider până la uşa cancelariei federale. Aşadar iarăşi există 2 partide care îşi vor împărţi ţara în două. Aceasta este consecinţa alegerilor parlamentare de duminică, care este rezultatul votului populaţiei, fără îndoială. Dar este necesitatea unei mari coaliţii într-adevăr dorinţa poporului? Dubiile în această problemă sunt îndreptăţite.

Die Presse din Viena observă vădite asemănări cu Germania, după alegerile de ieri. De ieri, cele două state nu mai sunt separate doar de aceeaşi limbă, ci se apropie unul de celălalt prin două rezultate electorale cu implicaţii serioase. Angela Merkel şi Wolfgang Schuessel erau în sondaje câştigători detaşaţi, dar în ambele cazuri socialdemocraţii Muentefering / Schroeder şi Alfred Gusenbauer s-au bucurat de o prestaţie electorală neaşteptată. Direcţia dezvoltării introdusă de Wolfgang Schuessel din anul 2000 încoace, a fost la fel de boicotată precum intenţiile Angelei Merkel din anul 2005, mai comentează cotidianul vienez.

  • Data 02.10.2006
  • Autoare/Autor Laurenţiu Diaconu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B0zl
  • Data 02.10.2006
  • Autoare/Autor Laurenţiu Diaconu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B0zl