1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Alegeri în Germania anului 2004 - un maraton cu semnificatii

Relatare transmisa de la Berlin de corespondentul nostru Wolter von Tiesenhausen, adaptata de Valeriu Lazar.

Alegerile sunt caracteristici ale democratiilor parlamentare si în state federale precum Germania, termenele sufragiilor sunt uneori foarte frecvente - ca de pilda în anul viitor.

Orice ar aduce cu sine anul 2004, un lucru e cert: în Germania se va alege des. Programul obligatiilor democratiei cuprinde alegerile pentru Parlamentul European si cinci alegeri parlamentare si locale în opt landuri federale - fiecare din ele un instrument regional si local de apreciere a înclinatiilor si aversiunilor politice ale cetatenilor.

Cu un alt scrutin, germanii vor avea doar indirect de a face: la 23 mai, aniversarea adoptarii Legii Fundamentale în anul 1949, va fi ales noul presedinte federal german. Ca loctiitor al populatiei, decizia electorala o va adopta Adunarea Federala, compusa pe jumatate din deputati ai Bundestagului si din delegati ai celor 16 parlamente ale landurilor.

Johannes Rau, presedintele federal în exercitiu, nu va mai candida, cu toate ca Legea Fundamentala admite o unica realegere. Dar social-democratii si verzii-ecologisti, care i-au sustinut si impus în 1999 alegerea, nu mai dispun de majoritatea mandatelor în Adunarea Federala. Gruparea cea mai puternica va fi cea a crestin-democratilor, dar pentru a întruni majoritatea absoluta vor avea nevoie de un partener. Ori acesta depinde de persoana candidatului desemnat de Uniunea Crestin-Democrata. Sanse i se atribuie lui Wolfgang Schaeuble, fost presedinte al Uniunii Crestin-Democrate si al grupului ei din Bundestag. Alegerea sa va alina multe din disensiunile interne ale crestin-democratilor, datate din anul 1999, când au fost privati de puterea executiva. Iar pâna în prezent, liberalii, ca partener natural al Uniunii Crestin-Democrate, înca n-au lasat sa se întrevada daca vor participa la alegerea unui candidat Wolfgang Schaeuble. În consecinta, singurul test pe plan federal, al atmosferei politice generale, va fi scrutinul pentru Parlamentul European, din 13 iunie. Va avea loc la jumatatea perioadei legislative a Bundestagului si toate partidele se vor concentra asupra sa si vor lupta pentru fiecare vot. Pe fundalul sondajelor recente pare probabila o victorie a Uniunii Crestin-Democrate. Seria alegerilor din landuri va începe la 29 februarie, cu alegerile anticipate ale orasului Hamburg. Dupa esecul coalitiei guvernamentale alcatuita de Uniunea Crestin-Democrata, Partidul Liber-Democrat si Partidul Ofensivei Statului de Drept, crestin-democratii mizeaza pe actualul sef de guvern, primarul general Ole von Beust. Acesta spera în majoritatea absoluta, deoarece sondajele de opinie îi estimeaza pe partenerii actualei sale coalitii sub limita de cinci la suta din voturi. Daca speranta sa nu se va împlini, sansa desemnarii ca sef de guvern revine social-democratului Thomas Mirow, cu sprijinul Partidului Verde-Ecologist.

Concomitent cu Parlamentul European se va alege la 13 iunie si parlamentul landului Turingia. În el, Uniunea Crestin-Democrata mai dispune înca de majoritatea absoluta, dobândita însa de fostul prim ministru Bernhard Vogel, între timp demisionat. Tânarul sau succesor Dieter Althaus abia va trebui sa probeze capacitatea de a mentine pozitia. Tot majoritati absolute vor trebui sa apere - în septembrie - crestin-democratii din landurile Saar si Saxonia. În aceiasi luna, în landul Brandenburg, actualul ministru de interne Joerg Schoenbohm, presedinte al Uniunii Crestin-Democrate, va încerca sa inverseze raportul de forte politice din coalitia guvernamentala cu social-democratii si sa devina noul prim ministru al landului. Odata cu alegerile pentru Parlamentul European se vor desfasura si numeroase scrutinuri locale: în landurile Saxonia-Anhalt, Saxonia, Mecklenburg-Vorpommern, Baden-Wuerttemberg, Renania-Palatinat si Saar. Dupa alte doua saptamâni în Turingia si Renania de Nord Vestfalia - cel mai mare dintre landurile Germaniei, în care vor avea loc în 2005 alegeri parlamentare. Ori raspunsul la întrebarea cine-l va guverna va fi de interes deosebit si dincolo de limitele sale.