Alegerea lui Plevneliev, un vot dat guvernului Borisov

Vestea bună pentru premierul Boiko Borisov este dublată şi de rezultatele favorabile înregistrate de partidul său, de centru dreapta, în alegerile comunale.

Plevneliev, ca şi viitoarea sa vicepreşedintă, Margarita Popova, provin din Guvernul condus de Borisov. Noul şef al statului are reputaţia de liberal pro-european. La jumătatea mandatului parlamentar, GERB (acronim pentru o denumire traductibilă prin "Cetăţeni pentru dezvoltarea economică a Bulgariei") şi premierul Borisov au primit o confirmare a politicii practicate în prima parte a legislaturii. Până aici, lucrurile arată bine. Există, desigur, şi un revers al medaliei: rezultatele celor două runde electorale de duminică împing Bulgaria spre un monopol de putere.

Cum Plevneliev - fost în ultimii doi ani ministru al dezvoltării regionale - era mai degrabă o necunoscută în rândul electoratului bulgar, campania a fost centrată pe persoana premierul Borisov - atât de mult încât bulgarii au început să vorbească despre asemănări cu tandemul moscovit Putin - Medvedev.

De altfel, GERB este prin excelenţă partidul unui lider: şi-a construit o reţea solidă în întreaga ţară dar nu are un profil politic clar dincolo de un populism (e drept, moderat) şi nici nu poate oferi personal calificat. Singura diferenţă faţă de Rusia este că premierul de la Sofia este mult mai puternic decât preşedintele, ale cărui sarcini sunt mai degrabă reprezentative.

S-a văzut asta şi în campanie: Plevneliev nu a intrat în detalii ci s-a promovat vorbind despre accelerarea dezvoltării infrastructurii, despre independenţa energetică, despre politica pro-occidentală. Printre puţinele teme fierbinţi şi concrete pe care le-a atacat s-a numărat înlocuirea diplomaţilor care au colaborat cu poliţia politică - şi, aceasta, nu întâmplător: candidatul stângii, Ivailo Kalfin, fost ministru de Externe, este cel care a protejat, ani de zile, diplomaţii-securişti.

De fapt, ceea ce ţine GERB-ul la un loc este dorinţa de a se păstra la putere - şi, în acest sens, structurile regionale ale partidului şi-au făcut foarte bine treaba. E drept că au şi avut cu ce: se vorbeşte despre circa 50 de milioane de euro cheltuiţi în campanie pentru a cumpăra voturile. Nu numai opoziţia ci şi reprezentanţii OSCE şi cei ai stângii din parlamentul European au vorbit despre presiuni, nereguli şi chiar falsuri în alegeri. Nu de aceeaşi părere au fost, desigur, popularii, conservatorii şi creştin-democraţii europeni.

În urma alegerilor rămâne, însă, o Bulgarie mai stabilă decât Grecia sau alte naţiuni sud-europene dar şi mult mai pauperă; de altfel, statul Uniunii Europene cu cei mai săraci cetăţeni. Asigurările de sănătate şi resursele educaţiei sunt în pragul dezastrului, populaţia îmbătrânită apasă până în pragul exploziei casele de pensii iar resentimentele anti-roma cresc continuu.

Autor: Alexander Andreev / cş
Redactor: Rodica Binder