1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Albania şi Croaţia au aderat la NATO

Alianţa Nord-Atlantică şi miniştrii de externe ai Albaniei şi Croaţiei urmează să semneze protocolul de aderare a celor două ţări la NATO. Evenimentul, important pentru cele două state, este umbrit de absenţa Macedoniei

default

Iniţial, Albania şi Croaţia intenţionau să adere la NATO odată cu Macedonia. În acest sens, cele trei state au creat, în urmă cu opt ani, un forum de cooperare cu Statele Unite. Ideea aderării la NATO, în bloc, a Albaniei, Croaţiei şi Macedoniei a fost însă invalidată în cadrul summit-ului NATO de la Bucureşti. Grecia s-a opus intrării în NATO a Macedoniei câtă vreme diferendul pe tema numelui statului macedonean nu este soluţionat. Or, cum chestiunea era departe de a fi rezolvată, Macedonia nu a fost invitată să adere la NATO. Ministrul de externe macedonean, Antonio Milosovki, s-a declarat extrem de dezamăgit de rezultatul summit-ului:

Delegaţia macedoneană părăseşte astăzi acest summit. Vrem să fim alături de poporul nostru, care a susţinut aderarea la NATO în proporţie de 90%. De asemenea, doresc să mulţumesc Statelor Unite, cu precădere preşedintelui Bush pentru sprijinul acordat.”

Partenerul Albaniei şi Croaţiei

Nu doar Macedonia consideră că Statele Unite joacă un rol central în Alianţa Nord-Atlantică. Nici Croaţia şi Albania nu fac notă discordantă în acest sens. Motivele sunt, desigur, istorice. Pentru Croaţia, anul 1995 a însemnat un moment extrem de important. Acum 13 ani, armata croată reuşea să cucerească auto-proclamatele republici sârbeşti. Această operaţiune militară, soldată printre altele cu dezrădăcinarea socială a sute de mii de sârbi, a jucat un rol cheie în războiului din Bosnia. Cu ajutorul susţinerii militare active a americanilor, tratatul de pace de la Dayton devenea realitate, consfinţind plecarea trupelor ONU din regiune şi începutul staţionării trupelor NATO.

Atât pentru Croaţia, cât şi pentru Albania, aderarea la NATO reprezintă indiscutabil nu doar o garanţie militară, ci şi o confirmare a maturităţii politice. Lucruri deosebit de importante în contextul în care aderarea la Uniunea Europeană pare să fie, momentan, un deziderat utopic.

Reforme

Ministrul de externe albanez, Lulezim Basha, a declarat că reformele pe care le reclamă aderarea la NATO nu sunt strict de ordin militar:

Reformele presupun combaterea corupţiei şi a crimei organizate, instituirea disciplinei fiscale sau reducerea impozitelor. Transparenţa cu care aceste lucruri devin realitate a dus la creşterea investiţiilor. Banii astfel obţinuţi pot fi folosiţi în infrastructură, sănătate sau educaţie şi ne permit alocarea a două procente din PIB pentru apărare, după cum cere Alianţa Nord-Atlantică.”

Summit-ul NATO de la Bucureşti, poate cel mai important summit din istoria Alianţei, s-a desfăşurat sub imperiul temerii că disensiunile cu Rusia, deranjată de extindere, s-ar fi putut acutiza. Croaţia şi Albania nu par însă a fi îngrijorate. La Bucureşti, Georghe Bush a făcut o promisiunile celor două state. „ Invitaţia pe care o facem Croaţiei şi Albaniei este un semn al încrederii noastre că cele două state vor continua reformele, devenind astfel două verigi extrem de importante ale acestei extraordinare alianţe. Dacă cineva va ameninţa vreun stat membru, America şi întreaga Alianţă îi vor sări în ajutor, astfel încât nimeni să nu-i poată răpi libertatea.”

Vă mai recomandăm