1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Alarmă generală

Alegerile tunisiene precum şi summitul UE în avanpremiera altui summit, cel de miercuri, îi preocupă azi, intens, pe editorialiştii apuseni.

default

Unii se opresc şi asupra alegerilor prezidenţiale bulgăreşti ca şi asupra exceselor rasiste, comise, în marginea scrutinului, de extremiştii de dreapta din Bulgaria, care, potrivit ziarului austriac Die Presse, au incendiat case de romi. Incendiatorii par a se bucura de impunitate.

Ziarele germane abordează pe larg încă şi mai pronunţata alunecare spre dogmatismul marxist pur şi dur a aşa-zisului partid "Stânga", ale cărui poziţii au frizat şi până acum extremismul. E vorba de formaţiunea post - şi neocomunistă izvorâtă din gruparea conducătoare a fostei Germanii răsăritene, formaţiune al cărei congres tocmai s-a încheiat la Erfurt.

Această grupare militează pentru desfiinţarea alianţei NATO, controlarea (la sânge) a economiei de piaţă şi liberalizarea consumului de droguri. Ea speră în adâncirea crizei financiare, care, după cum mai nădăjduiesc tovarăşii, va muta întreaga suflare germană în tabăra anticapitalistă.

„Anticipând, fără temei, acest moment al înfrăţirii cu masele, postcomuniştii cred că pot dicta altor partide condiţiile lor”, relevă ziarul de stânga Frankfurter Rundschau. Cotidianul îşi susţine poziţia critică şi scepticismul faţă de utilitatea programului postcomunist, reliefând că, de trei ani încoace, neomarxista formaţiune, (creată prin contopirea comuniştilor estgermani cu o disidenţă social-democrată din vest) „n-a făcut decât să piardă în alegeri. "

Ca atare, „celelalte partide de stânga, social-democraţii şi ecologiştii, au şi mai puţin chef să coopereze cu ea”. Numai puţin critic la adresa neocomuniştilor se arată Süddeutsche Zeitung, alt ziar de stânga.

În ce priveşte criza financiară şi mai ales tentativele liderilor europeni de a o aplana, ziarul conservator Die Welt nu-şi maschează acuta îngrijorare. „E fatal că miza întregii chestiuni nu mai e de mult solidaritatea statelor puternice cu ţările slabe".

Comunitatea, mai scrie acelaşi ziar, "a început de mult să subvenţioneze acumularea de datorii de către italieni şi spanioli care dispun, la urma urmei, de rezerve suficiente pentru a-şi rezolva auto-createle probleme interne”.

Or, potrivit cotidianului berlinez, dacă va urma acum salvarea băncilor franceze şi sud-europene pe spinarea contribuabililor din Comunitate, „aceasta nu va mai avea nimic de-a face cu o solidaritate adecvată”.

Alarmat, dar din alt motiv, e şi Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ziarul se arată uluit de limbajul tot mai belicos adoptat de şefii de stat şi de guvern europeni când abordează criza. În răstimp, alţi observatori se îndoiesc puternic de capacitatea liderilor europeni de a îngropa securea războiului lor retoric şi ideologic şi de a proceda la rezolvarea în comun şi cuprinzătoare a problemelor pendinte.

În fine, analizele pesimiste abundă şi în chestiunea primăverii arabe. Nu puţini comentatori se opresc asupra iritantelor succese electorale repurtate de islamişti.

Comentând primele alegeri libere care s-au derulat în Tunisia, ca şi cele programate să se desfăşoare în curând în Egipt, iar anul viitor, eventual, în Libia, Westdeutsche Allgemeine Zeitung nu vede motive de prea mare bucurie. „Cu cât se îndepărtează euforicele zile ale revoluţiei cu atât mai clar vor înţelege noii cetăţeni arabi că drumul spre societăţi deschise, liberale va fi extrem de anevoios şi va dura decenii”.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder