1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Al doilea început pentru Catedrala Mîntuirii Neamului

Astăzi a fost inaugurat şantierul celei mai mari biserici ortodoxe care urmează să fie construită în România şi care va fi amplasată în vecinătatea Casei Poporului. Controversele continuă în jurul acestui proiect.

default

În curând, lângă Casa Poporului: Macarale râd în soare argintii....

Participarea la ceremonie a fost numeroasă şi la cel mai înalt nivel. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, a pus piatra de temelie, după care au turnat cîte un cancioc de ciment Primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu, primarul Capitalei Adriean Videanu, ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, dar şi membrii Sfîntului Sinod al BOR. Participarea oficială se explică şi prin faptul că Guvernul va contribui substanţial la finanţatarea proiectului.

Operaţiunile de construcţie nu vor începe însă imediat întrucît terenul este grevat de mai multe cereri de retrocedare. Există nu mai puţin de 48 de solicitări şi care se explică prin exproprierile şi demolările masive care au fost făcute în zonă în ultimii ani ai lui Ceauşescu. Dacă Primăria nu va rezolva aceste cereri, proiectul va fi pentru a doua oară blocat

Este a doua oară de fapt cînd se pune o piatră de temelie pentru acest proiect. Prima dată a fost aşezată o piatră de temelie în Piaţa Unirii, atunci cînd a fost organizat şi un concurs de proiecte cu participare numeroasă. Patriarhia a renunţat însă la acel amplasament, pe care nu l-a dorit niciodată şi a revendicat din nou un teren din parcul Carol, care aparţinuse Bisericii şi care prezenta cele mai frumoase condiţii ambientale. Nici de data aceea nu a avut noroc întrucît s-a lovit de opoziţii dintre cele mai puternice şi greu de explicat. Primarul capitalei Traian Băsescu a refuzat atunci să dea aprobările necesare, iar organizaţia profesională a arhitecţilor a protestat, cerînd ca mausoleul construit de Gheorghe Gheorghiu Dej pentru liderii comunişti să fie conservat. În plus mai multe organizaţii anti-creştine au cerut să se respecte dreptul la laicitate, invocînd utilitatea publică a acelui parc. De fapt s-a realizat atunci o ciudată alianţă a unor interese dintre cele mai diferite dintre care cel mai slab reprezentate erau acelea ale locuitorilor din zonă, care nu doreau zgomotul unui şantier. Putem presupune că au existat şi alte motive care nu au fost public invocate.

Proiectul continuă să fie disputat

În orice caz Biserica a fost nevoită să accepte o altă amplasare, una care nu place nimănui, dar care a fost singura disponibilă. Reprezentanţii Bisercii au mărturisit că nu sînt mulţumiţi de vecinătatea cu cel mai sumbru simbol al Comunismului, care nu a reuşit să fie asimilat în ciuda faptului că a devenit de ani buni sediul Parlamentului.

În plus proiectul continuă să fie foarte disputat. Organizaţiile laiciste continuă să protesteze, acuzînd proasta utilizare a banilor publici. Există de fapt pe lîngă partizanii mai curînd tăcuţi şi discreţi ai proiectului două tipuri de contestatari.

Pe de o parte e vorba de asociaţiile civice anticreştine care pretind o redirijare a banilor către proiecte sociale privind educaţia şi sănătatea. Acelaşi organizaţii au declanşat recent o aprinsă dispută cerînd scoaterea icoanele plasate în locuri publice cum ar fi şcolile sau saloanele de spital.

Pe de alta e vorba de persoane care se revendică de la tradiţia creştină, dar care se tem fie de prostul gust arhitectural, fie de introducerea unei mentalităţi triumfaliste în Biserică. Nu în ultimul rînd au fost invocate împotriva proiectului subtile argumente teologice.

De fapt în diferite chipuri, de cele mai multe ori indirecte, acest proiect a reuşit să moblizeze cele mai acute teme ale societăţii.