1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Ajutor de miliarde pentru Ucraina

"Berlinul, Parisul şi Londra plasează Moscova sub presiune în chestiunea Crimeii”, ne anunţă, pe prima sa pagină, Frankfurter Allgemeine în ediţia de joi a ziarului conservator german.

Cathrine Ashton şi liderul interimar ucrainean Turcinov, în februarie 2014

Cathrine Ashton şi liderul interimar ucrainean Turcinov, în februarie 2014

„Merkel cere să se renunţe la provocări”, iar „Washingtonul îi susţine (militar) pe polonezi şi baltici”, amplificând implicarea forţelor americane în supravegherea spaţiului aerian al fostelor republici sovietice, mai aflăm din ziarul din Frankfurt.

Acelaşi cotidian publică un editorial de Klaus-Dieter Frankenberger care trece în revistă crizele din ultimii ani făcând necesară implicarea Comunităţii Europene. Din păcate, Uniunea Europeană n-a ştiut adesea să se achite de această datorie, să le anticipeze ori să le rezolve cum trebuie. Ziarul cere Europei să abordeze „energic şi înţelept” criza ucraineană şi „intervenţia Rusiei” şi salută decizia Uniunii Europene de a susţine financiar masiv Ucraina.

Dar, în acest scop, Uniunii i-ar trebui, potrivit cotidianului din Frankfurt „un partener ucrainean reformist şi capabil de acţiune, acceptat de propria populaţie şi cu o autoritate necontestată. De pildă, de către Moscova...”

Întrucât asemenea revendicări maximaliste echivalează, practic, cu recomandarea ca Uniunea Europeană să părăsească Ucraina la greu şi s-o lase pradă Kremlinului ele sunt o mostră uşor stranie de energie şi înţelepciune.

Nu toţi editorialiştii lansează pretenţii atât de exagerate faţă de noua conducere ucraineană, încât să taie pofta oricui de a-i ajuta pe revoluţionarii pro-europenii de la Kiev şi să-i determine pe delincvenţii de la Moscova care calcă în picioare dreptul internaţional să-şi frece mâinile de bucurie.

Dar apelurile pacifiste, articolele împăciuitoriste şi textele solicitând o nemeritată înţelegere pentru poziţia Moscovei, ca şi pentru fricile patronilor occidentali cu investiţii în Rusia s-au înmulţit. La fel şi articolele sceptice privind ajutorarea Ucrainei. Nordwest-Zeitung din Oldenburg de pildă crede că, dată fiind instabilitatea conducerii din Kiev, ajutorul acordat Ucrainei ar fi o loterie, „un joc de noroc”.

Nu lipsesc însă nici abordările responsabile. De pildă cea a ziarului Die Welt, care constată că „există locuri în care nu e cazul să se pună în balanţă interesele economice şi cele politice”.

Ucraina sugrumată de ruşi este, potrivit ziarului, un astfel de loc. Încât „guvernul de la Kiev va primi 11 miliarde de euro de la europeni, iar americanii au promis un miliard de dolari şi vor mai acorda şi alte ajutoare – pe bună dreptate”, după cum notează, satisfăcut, ziarul berlinez. Care mai solicită să i se explice lui Vladimir Putin cât mai clar că "vestul nu va abandona mişcarea pentru democraţie din Ucraina, iar împărţirea lumii de-a lungul graniţelor sovietice a aterizat la coşul de gunoi al istoriei. Că-i place lui Putin sau nu, Cortina de Fier e de domeniul trecutului”.

La München, Süddeutsche Zeitung, care semnalează şi creşterea cu 50 la sută, în răstimp de un an, a numărului cererilor de ajutoare sociale avansate în Germania de români şi bulgari, se ocupă de rolul Berlinului în criza ucraineană.

Cotidianul de stânga bavarez crede că „a sosit ceasul diplomaţiei” şi relevă „febrilele eforturi generale" ale Comunităţii Internaţionale de soluţionare paşnică a conflictului ruso-ucrainean. Între ele ziarul menţionează strădaniile depuse „la Paris, de miniştri de externe american şi rus, secondaţi de europeni, de a se crea (la propunerea Germaniei) un grup de contact menit să medieze în criza din Crimeea”. Dar Rusia blochează.

Editorialul ziarului din München mai relevă înmulţirea cererilor adresate Angelei Merkel de a media în conflictul dintre Moscova şi Kiev şi subliniază, pe bună dreptate că „Germania nu poate mijloci de una singură”, ... devreme ce „Uniunea Europeană nu poate avea o pondere decât dacă vorbeşte cu un glas”. Problema, potrivit ziarului, este că „acest adevăr teoretic se transpune foarte greu” şi e necesar să se coreleze interesele de securitate ale statelor de la graniţele ruseşti cu interesele economice ale europenilor”, motiv pentru care ar trebui excluse orice demersuri precipitate.

"Se răzbună acum faptul că Ucraina a renunţat la armele ei nucleare", observă Tagesspiegel din Berlin.

În răstimp, mai fac valuri mari şi diverse înregistrări de convorbiri telefonice interceptate ilegal, avându-i în prim plan pe premierul turc Erdogan, pe fostul preşedinte al Franţei, Sarkozy, ca şi pe şefa diplomaţiei europene, Cathrine Ashton.

Ministrul de externe eston i-a comunicat telefonic lui Ashton că deţine informaţii de la o doctoriţă de pe Maidan. Potrivit lor, nu Berkutul ci poate chiar cineva din opoziţia ucraineană s-ar fi aflat în spatele lunetiştilor care au asasinat la un moment dat, pe străzile din Kiev aproape 100 de persoane, deopotrivă oameni din opoziţie şi poliţişti.

Evident, zvonurile colportate de demnitarul eston, deopotrivă neconfirmate şi prea puţin apte să clarifice lucrurile, ar putea emana de la serviciile secrete ruseşti sau agenţi rămaşi loiali lui Ianukovici care au efectuat interceptarea şi au difuzat-o spre a discredita noua conducere ucraineană.