1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Ajutoare umanitare pentru supravieţuitorii Holocaustului: fundaţia germană "Memorie, responsabilitate şi viitor"

La Praga şi Terezin se desfăşoară o conferinţă internaţională despre Holocaust, la care participă reprezentanţi din 49 de ţări. Printre aceştia se numără fundaţia "Memorie, responsabilitate şi viitor" din Germania.

default

Lagărul de concentrare Terezin (Theresienstadt)

Fundaţia germană "Memorie, responsabilitate şi viitor" a sprijinit anul trecut o serie de proiecte umanitare în zece ţări cu aproximativ trei milioane de euro. Printre acestea se numără o organizaţie socială într-o suburbie a Moscovei, care le oferă victimelor nazismului posibilitatea de a se întâlni săptămânal pentru a-şi împărtăşi experienţele:

"Vin, de pildă, foşti prizonieri care au fost supuşi la muncă forţată, şi care au primit deja despăgubiri materiale de la fundaţia noastră. La această "masă rotundă" iau parte şi foşti prizonieri de război, care nu au primit nici un fel de sprijin material sau despăgubiri, dar şi foşti prizonieri ai lagărelor staliniste. La întâlnirile săptămânale vin mereu şi tineri, ceea ce este foarte important pentru cei vârstnici, care simt astfel că istoria lor are un impact asupra noii generaţii", a explicat Martin Salm, directorul fundaţiei germane, care sprijină programe de acest fel în mai multe ţări est-europene şi în fostele state ale Uniunii Sovietice.

"Despăgubirile materiale oferite de Germania supravieţuitorilor Holocaustului nu au fost suficiente"

Despăbugirile materiale oferite de Germania supravieţuitorilor Holocaustului nu au fost suficiente, a subliniat Salm. Din acest motiv, fundaţia pe care o conduce nu se rezumă doar la sprijinul financiar al victimelor, ci se implică şi în diferite proiecte umanitare şi educaţionale. Fundaţia are o reputaţie excelentă, ceea ce îi permite să găsească rapid parteneri pentru proiectele din ţările în care trăiesc victime ale nazismului.

Soarta cea mai dură au avut-o foştii prizonieri ai lagărelor naziste şi foştii prizonieri de război originari din URSS, care s-au întors după război în Uniunea Sovietică, a explicat Martin Salm. În regimul stalinist, ei erau priviţi ca nişte colaboratori şi trădători, devenind victime pentru a doua oară. De teamă, majoritatea celor întorşi nu vorbeau deschis despre ororile trăite în lagărele naziste.

Planul lui Martin Salm: o colaborare la nivel european pentru sprijinirea victimelor

"De-abia după prăbuşirea blocului sovietic a fost posibilă o perspectivă mai obiectivă asupra situaţiei. Iar sumele pe care le-au primit aceşti oameni din partea fundaţiei "Memorie, responsabilitate şi viitor" i-au ajutat să fie mai respectaţi şi apreciaţi în propriile lor ţări. Desigur, despăgubirile materiale sunt mai degrabă un simbol, dar acest simbol al reconcilierii omului cu propriul destin este foarte important", este de părere Martin Salm.

La conferinţa despre Holocaust, care se desfăşoară până pe 30 iunie la Praga şi Terezin, Martin Salm a propus ca statele europene să colaboreze în domeniul sprijinirii victimelor nazismului. Conform estimărilor, dintre aceste victime mai trăiesc în prezent în jur de 2,5 milioane de persoane.

Autori: Marcel Fürstenau / Alexandra Sora
Redactor: Ovidiu Suciu