1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Ajutoare în toate zările

Miniştrii de Finanţe se arată mărinimoşi. După ajutoarele oferite Greciei, sprijin primesc acum băncile spaniole şi cipriote. Jean-Claude Juncker a anunţat că se retrage la sfârşitul anului.

Posesorii privaţi ai obligaţiunilor pe termen lung emise de statul elen au timp până vineri, 07.12, să le revândă emitentului, dar la un preţ sub valoarea nominală. Acţiunea de recumpărare a datoriei se înscrie într-un set întreg de măsuri, prin care zona euro sare în ajutorul statelor supraîndatorate. Banii provin din fondul de salvare al finanţatorilor internaţionali. Dacă acţiunea va reuşi, Grecia ar putea scăpa de o parte a datoriilor, însumând până la 30 de miliarde de euro.

Succesul operaţiunii este şi o precondiţie pentru acordarea de noi credite statului grec, impusă mai ales la insistenţele Fondului Monetar Internaţional. Totuşi, ministrul de Finanţe francez, Pierre Moscovici, s-a arătat încredinţat că planul va funcţiona, iar omologul său irlandez, Michael Noonan, este încredinţat că zona euro a depăşit ce a fost mai greu iar moneda europeană este una sigură.

În ciuda acestor voci optimiste, şefa executivului german, Angela Merkel, a declarat duminică pentru ziarul Bild că nu mai exclude ca până acum opţiunea ştergerii unei părţi a datoriei statului elen. Mulţi văd în asta o recunoaştere a faptului că, până la urmă, în ciuda tuturor promisiunilor, tot contribuabilii vor fi chemaţi să plătească oalele sparte. Ministrul de Finanţe austriac, doamna Maria Fekter, nu crede însă într-un astfel de scenariu, pentru că Grecia ar scăpa de probleme mult prea uşor. "Grecii trebuie să depună eforturi şi să îndeplinească în continuare cererile ce le-au fost adresate. Nu e voie ca ei să spere că li se vor şterge datoriile şi nu vor mai avea nimic de făcut", a spus responsabila.

Omologul ei din Germania, Wolfgang Schäuble, îşi făcuse apariţia, înaintea reuniunii titularilor de la Finanţe din ţările zonei euro, la Comisia pentru Economie şi Chestiuni Monetare a Parlamentului European. Cu acea ocazie, el a apreciat eforturile depuse de greci, arătându-se relaxat vizavi de titlurile deloc prietenoase la adresa sa, apărute în ziare din Grecia şi Germania. "Şi mie mi s-a făcut onoarea să fiu prezentat în uniformă de SS-ist în ziare greceşti, dar în acelaşi timp mă văd cu numeroşi greci care îmi mulţumesc pe stradă pentru eforturile pe care le-am depus", a declarat politicianul conservator.

În timp ce miniştrii de Finanţe trebuie să mai aştepte în cazul Greciei până la terminarea acţiunii de recumpărare a obligaţiunilor, ei au alcătuit un alt program de asistenţă. Băncile spaniole înglodate în datorii vor primi 40 de miliarde de euro în scopul recapitalizării. După luni de ezitări, guvernul de la Madrid a prezentat în cele din urmă cererea necesară în acest sens. Fondurile vor proveni din noul fond de salvare ESM şi prima tranşă va fi virată încă în această lună.

Ţările din zona euro au aprobat deja cu luni în urmă plata a până la 100 de miliarde de euro către sectorul bancar spaniol. Acum, titularii de la Finanţe sunt fericiţi că ajutorul pe care îl oferă se situează cu mult sub acel plafon. Wolfgang Schäuble apreciază că Spania se află într-o situaţie mult mai bună decât Grecia. "Cred, a declarat el, că Spania, abstracţie făcând de problemele specifice din sectorul bancar, suferă mai tare de primejdia contaminării de care suferă întreaga zonă euro, decât de probleme economice reale."

Cu toate acestea, numărul ţărilor care reclamă ajutor creşte. Cel mai recent client este Republica Cipru. Şi în statul insular principala problemă este sistemul bancar. Băncile au fost atrase în turbulenţele crizei din Grecia, fiind afectate grav de decizia luată, de ştergere  a datoriilor statului elen către creditorii privaţi. Chiar dacă ajutorul oferit guvernului de la Nicosia va fi de "numai" 17, 5 miliarde de euro, după cum se zvoneşte, această sumă este colosală dacă se are în vedere că ea corespunde întregului PIB cipriot. Nicio altă ţară nu a primit până acum un ajutor comparabil. Decizia finală în cazul Ciprului nu a fost încă luată, fiindcă se aşteaptă un raport care va fi publicat vineri.

Jean-Claude Juncker

Jean-Claude Juncker

O problemă specifică a eurogrup este retragerea, la finele anului, a şefului ei, Jean-Claude Juncker. Luxemburghezul a condus zona euro din anul 2005. Funcţia sa a devenit, pe măsură ce criza s-a adâncit, tot mai importantă dar şi tot mai istovitoare. Deja în iulie, când Juncker a primit un nou mandat, el a anunţat că se retrage la finele anului. Acum, el i-a rugat din nou pe colegii săi să-i găsească succesor.

Juncker este de altfel vizibil enervat de interminabilele controverse legate de persoana care să-l înlocuiască. Primăvara trecută, favorit pentru şefia eurogrup părea să fie Wolfgang Schäuble. După alegerile din Franţa, noul guvern de la Paris s-a opus acestei perspective. În reacţie, Juncker s-a lăsat pentru moment convins să mai continue, dar răbdarea sa se apropie de sfârşit.