1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ahtisaari: marile puteri au eşuat în Siria

Laureatul premiului Nobel pentru Pace Martti Ahtisaari susţine că dihotomia din Consiliul de Securitate al ONU este responsabilă pentru lipsa progresului în Siria.

DW: În Siria au fost ucişi până acum peste 60.000 de oameni şi vărsarea de sânge continuă. A abandonat comunitatea internaţională poporul sirian?

Martti Ahtisaari: Numărul morţilor a mai crescut între timp, la aproximativ 70.000. Consider că e important să vedem câţi oameni au murit în total, fiindcă cei 70.000 sunt morţi care au putut fi identificaţi. Deci numărul total al victimelor trebuie să fie cu mult mai mare. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu refugiaţii, care sunt în număr de aproximativ 700.000, cu mult mai mulţi decât cei 150.000, aflaţi în ţările învecinate. Ce mă îngrijorează este că noi permitem ca un conflict de această anvergură să scape de sub control. În timp ce mă aflam la New York, secretarul general al ONU şi Liga Arabă i-au încredinţat lui Kofi Annan sarcina de a fi reprezentant special al ONU pentru Siria.

Simţeam atunci că exista posibilitatea începerii unor discuţii serioase. De exemplu când am vorbit cu ruşii, a devenit clar că ei nu voiau înarmarea opoziţiei, dorind începerea de urgenţă a unui dialog între opoziţie şi regimul Assad. Dar, nimic nu s-a întâmplat. A existat deci deschidere chiar şi atunci. Am fost ulterior foarte dezamăgit că s-au lansat în public tot felul de acuzaţii, în loc ca marile puteri, cei cinci cu drept de veto în Consiliul de Securitate, să dezvolte ideile existente şi să rezolve problema din Siria. Este nevoie de colaborarea ambelor părţi, deci e nevoie atât de dialog cu Arabia Saudită sau Qatar, cât şi cu Iran, pentru a pune capăt procesului din Siria, înainte de a fi ucişi şi mai mulţi oameni.

Aceasta nu s-a întâmplat şi acum e şi mai greu de urnit lucrurile din loc. Au existat idei. Cineva a trecut să mă vadă când m-am întors din Kosovo, cineva care a propus desfăşurarea unor alegeri în Siria. Nu era o idee imposibilă din start. Dacă opoziţia crede în continuare că se bucură de atât de multă popularitate, de ce să nu participe la alegeri?

Acum eu cred că guvernul se află într-o situaţie în care nu mai poate organiza niciun scrutin. Ar trebui să apeleze la altcineva. Dar la cine? La ONU? Din punct de vedere tehnic, ONU ar fi capabilă să organizeze alegeri, dar ar fi nevoie de semnarea unei înţelegeri de depunere a armelor pe durata desfăşurării lor. Ar fi nevoie, conform experienţei pe care am acumulat-o, şi de o trupă de menţinere a păcii pe acea perioadă, care să numere cel puţin 10.000 de membri. Am avut la dispoziţie în Namibia 3500 de militari şi 1500 de poliţişti pentru supravegherea alegerilor, şi în ţara africană era pace comparativ cu Siria.

DW: Un atare scenariu pare din păcate prea puţin realist. Ce altceva s-ar putea face pentru stoparea masacrului?

M.A.: În primul rând ar trebui convinse să stea de vorbă cele cinci puteri cu drept de veto. Le-am spus prietenilor mei când am văzut lipsa oricărei acţiuni la New York, că probabil cea mai mare prioritate o are oferta de mediere a păcii între cei cinci membri permanenţi. În aşa fel încât ei măcar să analizeze posibilităţile existente. Mai ales că am plecat de la New York la finele lunii ianuarie cu impresia că membrii permanenţi, altfel spus Rusia şi membrii din vest, nu sunt atât de antagonizaţi încât să nu poată sta de vorbă. Atunci însă când a fost numit Koffi Annan, el a constatat că nu se bucură de sprijin. Cred că ar fi trebuit să i se dea lui Annan câteva săptămâni mai întâi pentru a studia situaţia. Cred că ar fi trebuit să viziteze şi toate cartierele generale ale celor cinci membri permanenţi şi să stea de vorbă cu ceilalţi membri ai Consiliului de Securitate. Nu i s-a oferit niciodată această şansă. De aceea lucrurile au ajuns să sfârşească aşa.

DW: Rusia este în general privită ca fiind ţara care blochează orice acţiune semnificativă privitoare la criza din Siria. Ce s-ar putea face pentru ca Moscova să-şi schimbe atitudinea?

M.A.: După vizita pe care am făcut-o am avut senzaţia că ar fi fost posibil ca membrii permanenţi să stea de vorbă şi să caute căi de ieşire din impas. Dar, ulterior acest lucru nu s-a întâmplat. În schimb s-a discutat mult prin mass media şi nu aceasta este calea de a identifica soluţii. Nu cred însă în continuare că e imposibil de exemplu între americani şi ruşi, să discute despre o soluţie. Cred că organizarea de alegeri ar fi o astfel de soluţie. Dificultatea e legată numai de modalităţile de organizare.

DW: Credeţi că există posibilitatea ca Assad să se retragă de la putere?

M.A.: Dacă ar fi fost dispus s-o facă, ar fi făcut-o până acum. Deci, cred că alegerile sunt calea democratică. Nu ştiu care mai întâi, dacă cele prezidenţiale sau cele parlamentare, rămâne de discutat. Sper că opoziţia nu se va opune în continuare acestui plan.

DW: Ce părere aveţi: vor continua masacrele până la alungarea de la putere a lui Assad sau vor fi stopate înainte printr-o soluţie sau alta?

M.A.: Cred că ar trebui să folosim orice mijloc pentru încetarea crimelor. E foarte trist să constaţi că, pentru moment, comunitatea internaţională este atât de incompetentă, atât de paralizată.

Marrti Ahtisaari a fost preşedintele Finlandei în perioada 1994-2000. Ulterior a fost numit emisar special al ONU pentru negocierea statutului Kosovo. În 2008 i s-a decernat premiul Nobel pentru pace. În prezent este copreşedinte al Consiliului European pentru Relaţii Externe şi preşedinte al Comisiei Independente pentru Turcia.