1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

"Ahmadinejad a fost mai rău decât războiul" din anii 80

Fostul preşedinte iranian Rafsanjani nu a fost niciodată prietenul succesorului său Ahmadinejad. Şi nu va deveni niciodată, după cum arată această recentă afirmaţie a sa.

Akbar Haşemi Rafsanjani a criticat în termeni duri moştenirea politică lăsată de guvernul trecut. El a declarat că preşedinţia lui Mahmud Ahmadinejad a fost mai nocivă pentru Iran decât războiul purtat împotriva Irakului, între anii 1980-1988. "Moştenirea lăsată noului guvern de predecesorul său a fost mai gravă decât distrugerile provocate de război", a declarat Rafsanjani la Teheran. Pe lângă pagubele înregistrate în politica externă şi în economie, actualul preşedinte, Hassan Ruhani, s-a văzut nevoit să combată şi corupţia instaurată în Iran de Ahmadinejad", a mai adăugat clericul, în vârstă de 80 de ani.

Ayatollahul Rafsanjani a fost preşedintele Iranului între anii 1989-1997. El se numără între cei mai înverşunaţi adversari ai lui Ahmadinejad, care a fost şef al statului în intervalul 2005-2013.

Negocierile vizând programul nuclear avansează anevoie

SUA şi Republica Islamică poartă la Geneva tratative în vederea soluţionării conflictului provocat cu 12 ani în urmă de programul atomic iranian, iar timpul presează. La capătul unei întâlniri cu omologul american Wendy Sheerman, care a durat şapte ore, viceministrul de Externe iranian, Abbas Aragci, a declarat: "Deşi discuţiile au fost pozitive, rezultatul este mai degrabă modest". Fondul problemei este preîntâmpinarea unei bombe nucleare iraniene, chiar dacă regimul de la Teheran tot insistă asupra caracterului paşnic al programului atomic pe care îl derulează.

Urmează ca în această duminică să debuteze tratative bilaterale la nivel de miniştri de Externe, între John Kerry, ca reprezentant al SUA şi Mohamed Javad Zarif, ca reprezentant al Iranului. Tratativele vor continua şi luni. Totuşi, şeful Departamentului de Stat de la Washington şi-a declarat de pe acum rezervele, subliniind că există în continuare "însemnate discrepanţe". Cu toate acestea, preşedintele SUA, Barack Obama, nu "simte înclinaţie" spre a prelungi dincolo de 31 martie termenul-limită, convenit pentru încheierea negocierilor. Kerry a conchis: "Sunt sigur că Obama este pregătit, la nevoie, să le stopeze". De partea celalată, Zarif a declarat, la sosirea în Geneva: "Ori ajungem la un acord cuprinzător, ori la niciunul".

În faza de pregătire se află şi o conferinţă cu reprezentanţi ai tuturor puterilor cu drept de veto în cadrul Consiliului de Securitate ONU (SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie), plus Germania. Ţelul tratativelor este identificarea unei soluţii politice până la finele lunii martie şi a unei înţelegeri complexe până în luna iulie, în aşa fel încât conflictul să poată fi îngropat definitiv.

Controversate rămân în continuare două chestiuni: cantitatea de uraniu îmbogăţit pe care Iranul să aibă voie s-o producă şi data concretă a ridicării sancţiunilor occidentale impuse de decenii regimului teocratic de la Teheran.