Agenda plină a preşedintelui Obama

Germanii nu ar fi conceput ca Angela Merkel să prezinte starea naţiunii într-o atmosferă de show. O primire, pentru Barack Obama, ca la Super Bowl - dar şi rochia de seară a Primei Doamne a Americii. Şi, apoi, încercarea şefului Administraţiei de la Washington de a spune tot ce are pe suflet...

Dar "less is more". Mai puţin înseamnă mai mult. Americanii o ştiu. Barack Obama nu s-a concetrat, însă, asupra celor mai importante puncte din agenda primului an din cel de-al doilea său mandat la Casa Albă, ci a vrut să enumere toate domeniile politicii interne americane ce necesită îmbunătăţiri sau reforme. Or, temele nu sunt deloc puţine, cel puţin în accepţiunea preşedintelui democrat al Statelor Unite. Ceea ce, până la urmă, aruncă un mare semn de întrebare asupra atmosferei festiviste în care a început Discursul despre Starea Uniunii.

Cheltuielile publice se cer reduse până la nivelul suportabilului financiar. Asistenţa medicală acordată persoanelor în vârstă (Medicare) trebuie regândită. Fiscul trebuie să elimine ferestrele prin care îl ocolesc păcătoşii. De locuri noi de muncă are nevoie ţara. Educaţia trebuie consolidată. Modificările climatice se cer stopate. Infrastructura trebuie primenită. Politica de imigrări are nevoie de reforme. Procesul electoral se cade simplificat. Şi să nu uităm de dreptul americanului de rând de a purta arme. Un to-do list plin pentru preşedintele Statelor Unite.

De fapt, nimic neapărat nou pe agendă, în afara câtorva propuneri concrete, cum ar fi ridicarera salariului minim la nouă dolari pe oră. Ar mai fi promisiunea de a face uz de prerogativele speciale ale Preşedinţiei, în cazul în care Congresul ar refuza să coopereze în chestiuni cum ar fi protecţia mediului.

Congresul, până una-alta, nu pare dispus la compromisuri; cel puţin Camera Reprezentanţilor, dominată pe mai departe de republicani, critică demersurile Preşedinţiei, în care vede o încercare de a reveni la situaţia de "prea mult stat în viaţa Statelor Unite". Prin urmare, viitorul relaţiilor dintre cele două puteri politice din stat, Casa Albă şi Congresul, va fi asemănător trecutului recent: un război rece dus dintr-un blocaj într-altul.

Politica externă a prins şi ea câteva secvenţe în prea înghesuitul discurs. A primat ceea ce bate cel mai tare la ochi: retragerea a 34.000 de soldaţi din Afganistan în acest an, înainte ca până la finele lui 2014 toţi militarii dislocaţi acolo să fi revenit acasă. Trimiterea militarilor americani va fi, pe viitor, ultima soluţie luată în calcul, inclusiv în războiul cu Al Qaida, a punctat Obama.

În avanpremiera vizitei în Israel, şeful Casei Albe a vorbit despre sprijinul american pentru securitatea statului evreu - chiar dacă ideea aceasta a devenit un clişeu în discursurile preşedinţilor SUA. Avertismente au plecat de la Washington spre Coreea de Nord, în contextul recentului test nuclear, şi spre Iran.

Alături de Rusia, a completat liderul american, se doreşte pe mai departe reducerea simultană a arsenalului atomic. Şi nici ameninţările cibernetice nu au fost ocolite în discurs. Europenii, în schimb, au primit o veste bună: Bătrânul Continent se vede încă, de la Washington - iar Casa Albă mizează pe un viitor acord de liber schimb cu Uniunea Europeană pentru a accelera procesul creării de noi locuri de muncă la nivelul economiei americane.

Barack Obama a scăpat, personal, de grija unui nou mandat. Împreună cu democraţii săi, însă, are mai puţin de doi ani la dispoziţie pentru a demonstra că poate mai mult decât să ţină discursuri. Ceasul alegerilor parlamentare intermediare bate deja.