1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Agenda 2010: cronica unei megareforme

Candidatul SPD la funcţia de cancelar Martin Schulz vrea să rectifice părţi din controversatul program de reforme Agenda 2010. A salvat acest pachet economia sau doar a divizat societatea? Sau ambele?

Proteste față de Agenda 2010 la Leipzig în 2004

Proteste față de Agenda 2010 la Leipzig în 2004

În dimineața zilei de 14 martie 2003, la puțin timp după ora 9, cancelarul Gerhard Schröder ocupa podiumul de discursuri din Bundestag. "Vom reduce serviciile sociale asigurate de stat, vom stimula asumarea propriei răspunderi de către cetățeni și vom solicita de la fiecare în parte să contribuie mai mult", a rostit atunci la microfon șeful de guvern social-democrat. El a prezentat atunci grupurilor parlamentare așa-numita Agendă 2010, un program cuprinzător de reforme care urma să restructureze substanțial în anii următori piața muncii și sistemul de asigurări sociale din Republica Federală.

Obiectivul era de a "readuce Germania în topul dezvoltărilor economice și sociale în Europa", după cum a precizat Schröder în declarația sa guvernamentală. În acest sens, era nevoie de "condiții-cadru de stimulare a creșterii economice și a sporirii numărului locurilor de muncă". La acel moment, rata șomajului era de 11,3% (azi această rată se situează la 6,3%), Produsul Intern Brut era în scădere, bugetele caselor de pensii și ale societăților de asigurări medicale erau suprasolicitate.

Reduceri ale plăţilor sociale

În centrul Agendei 2010 s-au aflat de la bun început refomele vizând piața muncii. Plata ajutorului de șomaj raportat la venitul anterior (numit acum ALG I) a fost redusă la o perioadă de doar 12 luni după pierderea locului de muncă. Șomerii trecuți de 55 de ani se puteau baza doar 18 luni pe aceste plăți. Ajutoarele care urmau acestor prime plăți înaintea reformelor au fost anulate. În locul lor au fost introduse plățile cunoscute sub denumirea Hartz IV, după numele șefului comisiei care a elaborat aceste soluții.

O altă noutate a fost că acest al doilea ajutor de șomaj se ridica la nivelul fostului ajutor social oferit de stat pe termen lung șomerilor. Valoarea nu mai era proporțională cu veniturile anterioare ale beneficiarului, ci era orientată la nivelul de "necesitate": beneficiarii nu aveau voie să aibă averi sau venituri peste limita stabilită în cazul acordării acestor bani și erau nevoiți să dezvăluie autorităților toate sursele lor de venit, inclusiv economiile și caietele de economii ale copiilor. În felul acesta urmau să fie împiedicate fraudele sociale.

Cancelarul Gerhard Schröder la una din cele patru conferinţe regionale despre Agenda 2010, la Bonn în aprilie 2003

Cancelarul Gerhard Schröder la una din cele patru conferinţe regionale despre Agenda 2010, la Bonn în aprilie 2003

Scopul a fost ca șomerilor să le fie acordat un ajutor de bază foarte scăzut, tocmai pentru a-i stimula să revină pe piața muncii. Eine niedrige Grundsicherung als Anreiz, arbeiten zu gehen - so lautete die Devise. Mai mult, orice slujbă legală a devenit acceptabilă pentru recipienții de Hartz IV, indiferent cât de prost plătită era, indiferent dacă aceștia erau supracalificați pentru ea. Dacă un beneficiar respingea un astfel de job, ajutorul de șomaj era redus cu 30% pentru trei luni.

Și modul de căutare a locurilor de muncă s-a schimbat dramatic după 2003: oficiile pentru muncă au devenit "Agenții pentru muncă", care au creat aș-numitele "centre de joburi (Jobcentern)". Agenda 2010 a relaxat condițiile în care angajații puteau fi concediați și a oferit patronatelor mai mult spațiu de manevră în ceea ce privește joburile pe termen limitat.

Pacienţii şi cei asiguraţi, buni de plată

Nu a fost reformat doar sistemul social, ci și cel al sănătății, al pensiilor, precum și politicile privind educația și familia. Urmau să fie majorate cheltuielile cu educația și sprijinite școlile în care elevii puteau rămâne toată ziua. Pachetul prevedea sume mai mari pentru îngrijirea copiilor.

Mai multă "responsabilitate proprie" a solicitat Agenda 2010 nu doar de la șomeri, ci și de la pacienți și cei asigurați medical. Numeroase servicii asigurate de casele de asigurări de sănătate de stat au fost eliminate. S-a introdus o taxă trimestrială de cabinet medical de 10 euro pe care trebuiau să o plătească toți cei care mergeau la doctor. În 2013, aceasta a fost din nou anulată. Angajatorii nu mai erau obligați să contribuie financiar la lucrările dentare și la plata banilor de concediu medical prelungit ale angajaților.

În 2005 s-a introdus o nouă plată de 0,9% din venit care revine doar asiguraților.  Prozent eingeführt, den seither ebenfalls alleine die Versicherten zahlen müssen. Guvernul social-democrat/ecologist spera să reducă la 13% din venitul brut contribuția la asigurările medicale de stat. Aceasta se ridică în prezent la 14,6 procente.

Martin Schulz, aici la o conferinţă privind lucrătorii la Bielefeld, vrea să reformeze Agenda 2010

Martin Schulz, aici la o conferinţă privind lucrătorii la Bielefeld, vrea să reformeze Agenda 2010

Bilanţ controversat

Schröder promitea atunci că Agenda 2010 "va asigura corectitudinea între generații și va consolida fundamentele de existență ale societății germane". Un obiectiv mare. Cei care susțin aceste reforme argumentează că, fără ele, Germania nu ar fi atins nivelul economic bun din prezent. Criticii se plâng însă că introducerea plăților Hartz IV a stigmatizat milioane de germani.

În realitate, reformele au avut "o influență mare asupra avântului pieței muncii din ultimii zece ani", spune Enzo Weber de la Institutul de cercetare profesională și a pieței muncii (IAB). Aceste reforme ar fi sporit șansele șomerilor de a găsi noi locuri de muncă. Dar noile reforme au dus mai ales la înflorirea sectorului de joburi prost plătite, cu condiții precare de angajare. "Minijoburi, locuri de muncă pe termen limitat, personal importat din străinătate, joburi cu statut de lucrători independenți - toate aceste fenomene au crescut clar în urma aplicării Agendei 2010", arată Weber. "Trendul de micșorare a creșterilor salariale era deja vizibil din anii 90, dar introducerea Hartz IV a înrăutățit major situația."

"La ce mai e bună social-democraţia?"

SPD a avut de suferit major în urma Agendei 2010. Pachetul de reforme introdus de partid a generat o criză de identitate fără precedent în această formțiune. Baza partidului - muncitorii, șomerii, sindicaliștii - a primit extrem de rău cursul de modernizare lansat de conducerea SPD. 

Agenda 2010 "a răpit social-democrației miezul ei fundamental. Chiar dacă partidul a avut probleme mari la alegeri în anii 80 și 90, măcar se putea afirma ca formațiune a dreptății sociale și a politicii pentru oamenii de rând. Ceea ce după Agenda 2010 nu s-a mai putut spune. Prin urmare întrebarea: la ce mai folosește social-democrația?", este de părere Matthias Micus de la Institutul pentru cercetarea democrației din Göttingen.

Micus nu consideră credibile pretențiile candidatului social-democrat la funcția de cancelar Martin Schulz de a dori să corecteze anumite părți ale Agendei 2010. "Unde a fost Schulz în 2003 și în anii care au urmat? Nu a criticat mai devreme deloc acest pachet de reforme, dimpotrivă. Chiar a apărat Agenda 2010 până să fie nominalizat pentru candidatura la șefia guvernului. Acum, deodată, ceva nu mai e în ordine cu Agenda."

Autoare: Helena Kaschel