1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Aflux de refugiaţi. Orice clădire este binevenită

În căutare disperată de cămine pentru refugiaţi, oraşele germane se bucură de orice ajutor primit. Numai că nu toate iniţiativele în acest sens sunt bune.

default

Thomas de Maizière, ministrul de Interne

Numărul refugiaţilor creşte vertiginos. Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi a transmis că la începutul anului în Germania ajunseseră aproximativ 300 000 de refugiaţi. În luna mai, numărul lor a fost rectificat pozitiv, vorbindu-se despre 450 000. Ministrul federal de Interne, Thomas de Maizière, a declarat că din ce în ce mai mulţi refugiaţi vor ajunge în Germania.

Autorităţile locale din multe oraşe germane se aşteptau chiar la 600 000 de refugiaţi. E ca şi cum, numai într-un singur an, în Germania ar mai apărea un oraş precum Stuttgart sau Düsseldorf. Numai în Renania de Nord-Vestfalia vin mii de refugiaţi. În fiecare zi!

Prin urmare, ce este de făcut? Unde ar trebui să îi cazeze autorităţile locale pe aceşti oameni? Unele oraşe au încropit corturi imense. O soluţie de urgenţă, temporară, posibilă doar pe timpul verii, nicidecum una pe termen lung.

Ministrul Integrării din Renania de Nord-Vestfalia, social-democratul Guntram Schneider a precizat că "oraşele-cort" cu siguranţă nu sunt cele mai bune soluţii, subliniind însă că în acest moment nu există alte variante de intervenţie.

Schneider a precizat că încearcă să găsească "orice fel de hală" şi alte clădiri mari, precum centrele de odihnă. "Imaginaţia nu este încă epuizată", a spus politicianul.

Ulrich Maly, primarul Nürnbergului pleacă de la premisa că 40 la sută din refugiaţi vor rămâne în Germania. Prin urmare, chestiunile care privesc cazarea lor şi integrarea socială vor continua să rămână foarte actuale.

În context, Maly solicită construirea anuală a 80 000 de locuinţe noi - nu doar pentru solicitanţii de azil. Ideea lui Maly este de a evita apariţia, în marile oraşe, a concurenţei între localnici şi refugiaţi pentru obţinerea de spaţiu locativ ieftin. Într-o atare situaţie, toleranţa germanilor ar dispărea în cel mai scurt timp. Evident, costurile ar trebui preluate parţial de către stat.

Multe clădiri goale

Pe de altă parte, în Germania există o mulţime de clădiri părăsite, goale, care ar putea fi folosite cu succes pe post de adăposturi pentru refugiaţi. Acestea se află însă în zone foarte nepotrivite, respectiv în mediul rural, unde nu există locuri de muncă şi de unde mulţi oameni au plecat. Integrarea refugiaţilor nu poate avea loc în lipsa perspectivei găsirii unui loc de muncă, sunt de părere specialiştii.

Alte voci din administraţiile locale consideră că utilizarea clădirilor nefolosite pe post de hoteluri improvizate pentru refugiaţi este problematică în estul ţării, unde disponibilitatea de preluare a refugiaţilor este foarte mică. Acest lucru a făcut ca nu o dată, străinii să fie ţinta unor atacuri violente în estul Germaniei.

În acest context a fost avansată şi ideea cazării descentralizate a solicitanţilor de azil, care ar trebui distribuiţi în mai multe locuinţe separate. Acest lucru, spun mulţi experţi, afectează mai puţin oraşul respectiv şi nu împiedică integrarea. Numărul solicitanţilor de azil în Germania este însă atât de mare, încât o atare iniţiativă nu poate fi pusă în practică în viitorul apropiat.

O altă soluţie de micşorare a numărului de refugiaţi ar fi o separare clară a solicitanţilor de azil încă de la prima preluare a acestora. Unii, precum sirienii, pot presupune că cererea lor le va fi aprobată. Aceştia trebuie rapid integraţi. În schimb, oamenii din vestul Balcanilor nu primesc aproape niciodată azil în Germania.

Vă mai recomandăm