Admiterea Ucrainei şi Georgiei în NATO nu mai este la ordinea zilei | GLOBAL | DW | 03.12.2008
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Admiterea Ucrainei şi Georgiei în NATO nu mai este la ordinea zilei

Controversa privind oportunitatea admiterii în NATO a Georgiei şi Ucrainei nu se poartă numai în cadrul alianţei, ci şi în politica internă a celor două ţări

default

Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, la ultima reuniune a Aliantei

În Ucraina a avut loc din nou o demonstraţie anti-NATO. Ucrainienii sunt în marea lor majoritate ostili alianţei. Cu toate acestea, preşedintele Viktor Iuşcenko afirmă neabătut că nu există alternativă pentru ţara sa. Deşi admiterea rapidă a Ucrainei în Pactul Nord Atlantic nu mai este acum la ordinea zilei, preşedintele de la Kiev speră că tema va fi reluată în dezbatere în cadrul alianţei deja în primăvara anului viitor. El a anunţat că această amânare nu este o tragedie, fiindcă guvernul dispune acum de mai mult timp pentru a convinge populaţia de avantajele aderării la NATO. Deja în repetate rânduri a fost anunţată o campanie de imagine sub deviza „NATO-Da”. Olga Gherasimiuc, deputată în parlamentul de la Kiev explică: „Avem sarcina de a informa oamenii, de a le explica ce înseamnă apartenenţa ţării noastre la NATO. A venit vremea să facem acest lucru”.

Cu precădere Rusia este îngrijorată de apropierea NATO de graniţele sale. Ambasadorul rus la NATO, Dimitri Rogozin, a declarat recent că, dacă acest bloc politic ostil se apropie de graniţele Rusiei, atunci semnalul este unul deosebit de îngrijorător, cu atât mai mult cu cât NATO a devenit mai categorică în relaţiile cu Moscova, de la războiul din Georgia încoace.

Cu patru luni în urmă, trupe ruseşti şi georgiene s-au combătut cu îndârjire în regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud. Imediat după aceea, Moscova a recunoscut independenţa acestor provincii care ţin de Georgia. Conflictul militar nu a fost tocmai de natură să sporească şansele Georgiei de a fi admisă rapid în NATO, mai ales că preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, a recunoscut în faţa unei comisii de anchetă a Parlamentului de la Tbilisi, că el a dat ordinul de atac. „ Eu am dat ordinul pentru operaţiunile militare împotriva oraşului Ţingvali şi a Osetiei de Sud. A fost însă vorba de un atac preventiv, dictat de teama unei agresiuni ruseşti. Contrainformaţiile noastre descoperiseră că sute de tancuri şi armament greu fuseseră concentrate la graniţa cu Georgia”, a declarat Saakaşvili.

Cu sprijin american şi a majorităţii concetăţenilor săi, Saakaşvili a făcut presiuni pentru ca ţara sa să fie admisă rapid în NATO. Acum, el s-a văzut nevoit să afirme că mai poate avea răbdare. În acelaşi timp a arătat însă că i se pare regretabil că există ţări în cadrul alianţei, între care şi Germania, care consideră Georgia nepregătită încă să intre în NATO. Într-adevăr, cancelarul Angela Merkel a declarat în repetate rânduri că se opune unei admiteri pripite a Ucrainei şi Georgiei în alianţa occidentală. Opoziţia georgiană consideră că responsabil pentru aceste dubii ale occidentalilor nu este nimeni altcineva decât preşedintele Saakaşvili. Prin miopia sa politică, el nu numai că a pierdut teritorii georgiene, dar a ratat şi perspectiva admiterii în NATO, afirmă opozanţii de la Tbilisi.

NATO a pus în vederea fostelor republici sovietice Ucraina şi Georgia statutul de membru al alianţei. Rămâne de văzut când îl vor dobândi cu adevărat.