Adio România!

"Adio România!", citim în articolul menţionat, care explică: "România a încetat să mai fie un Eldorado pentru firmele italiene, care, începând din anii 1990, au investit masiv în această ţară. De la declanşarea crizei economice însă, fiecare a treia firmă italiană cu sediul şi unităţi de producţie în România s-a retras de pe piaţă." Aceasta în timp ce între anii 90 şi mijlocul anului 2000, cam 50 de întreprinderi italiene pe an îşi deschideau un sediu în România.

Wirtschaftsblatt.at

mai notează că în branşa de construcţii şi maşini, zece procente din întreprinderile străine au părăsit România. Pierderi masive s-au înregistrat şi în industria textilă şi de încălţăminte. Motivele care determină această retragere masivă a întreprinzătorilor străini de pe piaţa românească sunt, potrivit publicaţiei citate, "birocraţia complicată, corupţia şi slaba infrastructură".

Dar există şi câteva semne de speranţă. Nu toţi întreprinzătorii străini părăsesc România. Mai ales cei care consideră că România deţine un important potenţial în domeniul energiei regenerabile. Şi România speră să poată profita de fondurile substanţiale pe care le pune la dispoziţie Uniunea Europeană în sectorul amintit.

Pierdere dramatică de imagine

"Afganii sunt dezamăgiţi de militarii germani" titrează astăzi Die Welt, referitor la rezultatul unui sondaj efectuat de presa germană, spaniolă, britanică şi americană, respectiv WDR, ARD, ABC, BBC şi Washington Post. Chestionaţi au fost 1691 de afgani din 34 de provincii ale ţării. "Sondajul relevă, citim în Die Welt, că germanii nu mai sunt consideraţi aliaţi, ci parte a taberei beligerante străine".

Cotidianul berlinez publică tot pe prima sa pagină un comentariu pe aceeaşi temă cu titlul "Pierdere dramatică de imagine" şi aminteşte că printre documentele dezvăluite recent de Wikileaks s-a aflat şi o notă privind afirmaţia făcută de preşedintele Consiliului UE, Herman van Rompuy, pe atunci încă şeful guvernului belgian, într-o discuţie cu ambasadorul Statelor Unite în Belgia pe 4 ianuarie. Acesta spunea că nimeni în Europa nu mai crede într-o victorie în Afganistan, adăugând că militarii belgieni mai râmân staţionaţi în Afganistan până la finele anului 2010 doar din respect faţă de americani, după aceea însă, a mai spus Rompuy, se aşteaptă rezultate.

Iată că am ajuns la sfârşitul lui 2010, iar rezultatele nu pot să-i determine nici pe europeni, nici pe americani să întrezărească un final pozitiv la poalele Hindukuşului. Mai mult decât atât, mai scrie Die Welt, în cel de-al nouălea an de război, imaginea Occidentului în rândul populaţiei afgane e mai proastă decât oricând. Constatarea e valabilă şi pentru germani, iniţial îndrăgiţi de populaţia din nordul Afganistanului, unde fuseseră staţionaţi.

Sondajul arată şi că doar fiecare al patrulea afgan mai crede într-o victorie asupra talibanilor. În acelaşi timp au luat amploare atacurile asupra trupelor NATO, s-a înrăutăţit situaţia securităţii, economia e la pământ, iar corupţia în floare.

"Populaţia afgană are nevoie de un plus de siguranţă în propria ţară şi de o oarecare bunăstare, aceasta din urmă depinzând de gradul de securitate. Constatarea nu e nouă, conchide Die Welt, doar că aceste ţeluri nu sunt urmărite cu consecvenţă. Altfel, rezultatele sondajului ar fi cu totul altele."

Autor: Medana Weident
Redactor: Robert Schwartz