1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Aderarea Turciei la UE este ameninţată

Preşedintele Turciei, Erdogan, a obţinut ce a dorit. Şi UE nu este deloc încântată. Vor continua negocierile de aderare cu Ankara? Mai are viitor înţelegerea UE-Tucia vizându-i pe refugiaţi?

Parlamentul European a recomandat încă din noiembrie 2016 suspendarea negocierilor de aderare cu Turcia. Dar, cu toate că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a calificat pe unii politicieni europeni drept "nazişti" în campania electorală, statele membre ale UE au adoptat o poziţie mai moderată. Acum, însă, după victoria lui Erdogan la plebiscitul constituţional, UE s-ar putea să-şi schimbe atitudinea. Cererea, susţinută până în prezent numai de Austria, aceea de abandonare definitivă a negocierilor de aderare, ar putea beneficia de un sprijin tot mai larg.

Şefa executivului german, Angela Merkel, oferă în continuare Turciei perspectiva de aderare la UE, fiindcă este principala apărătoare a înţelegerii UE-Turcia vizându-i pe refugiaţi. Înţelegerea la care s-a ajuns cu un an în urmă, obligă Turcia să-i reprimească pe toţi refugiaţii ajunşi în Grecia. În schimb, Ankara primeşte şase miliarde de euro indirect, sub formă de ajutor acordat refugiaţilor. În urma înţelegerii, numărul refugiaţilor aflaţi pe ruta balcanică din Grecia spre occident s-a redus considerabil. Înţelegerea UE-Turcia prevede de asemenea resuscitarea tratativelor de aderare, dar acest lucru nu s-a întâmămplat până acum. Cetăţenii turci urmează de asemenea să poată călători fără viză în spaţiul Schengen, de îndată ce Turcia îndeplineşte toate condiţiile cerute de UE. Una din condiţii este relaxarea legislaţiei antiteroriste din Turcia, dar este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple după victoria lui Erdogan la referendum.

"Negocieri necinstite"

Vicepreşedintele Parlamentului European, liberalul german Alexander Graf Lambsdorff (FDP), a cerut UE să dea dovadă de onestitate şi să încheie definitiv negocierile de aderare. "Setea de putere a lui Erdogan subliniază clar cât de mult s-a îndepărtat Turcia de valorile fundamentale ale UE. A venit vremea să se încheie tratativele de aderare cu Turcia, care au fost mereu lipsite de onestitate şi să aşezăm pe baze noi raporturile cu această ţară".

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins ameninţările repetate vizând abandonarea înţelegerii vizându-i pe refugiaţi, proferate de politicieni turci. Ultima dată el a declarat în luna martie că s-a obişnuit cu aceste ameninţări. "Nu are rost să încerci să te răcoreşti punând în discuţie nişte negocieri care, de facto, nici nu au loc", a spus responsabilul în legătură cu tratativele blocate de câţiva ani.

Din punct de vedere formal, nu este clar dacă o ţară guvernată de preşedinte cum este Turcia şi în care nu există o separaţie veritabilă a puterii în stat mai îndeplineşte criteriile UE vizând statul de drept. Singura linie roşie, pe care preşedintele Comisiei a trasat-o oficial este reintroducerea pedepsei capitale în Turcia. Preşedintele Erdogan a readus în discuţie această chestiune după puciul eşuat de anul trecut.

Turcia va rămâne în orice caz legată de Europa în chestiuni vizând politica de securitate. Ţara este membră a NATO şi nu se pune problema să iasă din alianţă, fiindcă poziţia sa este mult prea importantă din perspectivă geostrategică. În plus, criteriile NATO nu sunt atât de severe cum sunt cele ale UE. Turcia a rămas membră NATO şi în anii în care a avut un regim militar.

Bernd Riegert