Aderarea României şi crescândul scepticism occidental

„Ori cu capul de piatră ori cu piatra de cap”, titrează der Spiegel, arătându-se indignat, după votul din parlamentul de la Strasbourg, că, „fie ce-o fi, noua extindere a clubului de la Bruxelles se va face prin cooptarea unora dintre cele mai sărace ţări”. State, în care ”bandele mafiote şi corupţia sunt la ordinea zilei”.

Ca martor al acuzării, influentul hebdomadar german îl produce pe însuşi preşedintele României, care a recunoscut cu toată francheţea că aproape toate instituţiile statului sunt afectate de corupţie, şi că România nu e încă pregătită de de aderare. Publicaţia hamburgheză admite că onestitatea lui Traian Băsescu este dezarmantă, fără să-şi atenueze însă virulenţa critică. Fiindcă, potrivit ei, „atât la Strasbourg, cât şi la Bruxelles, Londra, Paris, Berlin s-au auzit avertismentele, dar s-a optat în favoarea ignorării lor. Lunea viitoare”, scrie Der Spiegel, cei 25 de miniştrii de externe ai UE vor semna în Luxemburg tratatele de aderare a celor două ţări. Mai rară insolenţa cu care europarlamentarii şi guvernele ar fi nesocotit realităţile date precum şi grijile şi temerile alegătorilor lor”, afirmă revista germană.

In timp ce la Bruxelles se proiectează o nouă rundă a extinderii, prin integrarea Turcieri şi Croaţiei, „neîncrederea cetăţenilor europeni faţă de statele candidate continuă să crească în pofida opţiunilor contrare ale guvernelor apusene”. Care califică scurt orice opoziţie faţă de linia oficială a Bruxelles-ului drept atitudine antieuropeană. Der Spiegel deplânge desconsiderarea criticilor „tot mai extinsei birocraţii din Uniune, a incapacităţii ei de a asimila noile state şi a intenţiei includerii Turciei, critici pe care cancelariile apusene îi descriu fie drept capete pătrate, fie drept frâne al comunităţii, fie drept ignoranţi”.

Aflăm în continuare că Olli Rehn e conştient de crescândul scepticism al cetăţenilor Uniunii, şi că aşteaptă ca şi colegii săi cu extremă încordare plebiscitul francez de la 29 ianuarie, care ar putea decide viitorul continentului. Or, riscul respingerii în Franţa a proiectului constituţional european e cu atât mai mai mare cu cât sondajele indică o majoritate clară a francezilor care-l refuză. Eşecul referendumului ar provoca o criză gravă în Europa, relevă experţii. Der Spiegel subliniază în context că „o Europă care accelerează în continuare extinderea fără să fie în stare să-şi reformeze din temelii propriile instituţii” ar reprezenta un coşmar. In context, publicaţia e de părere că includerea României şi Bulgariei ar face Uniunea „deopotrivă şi mai complicată şi încă şi mai puţin guvernabilă decât până acum”. In sprijinul acestei opinii revista invocă venitul scăzut pe cap de locuitor al celor două state, admiţând impresionantele lor creşteri economice anuale, care anunţă recuperarea handicapului intereuropean, handicap care, totuşi, rămâne, potrivit ziarului, imens chiar şi faţă de Letonia. „In timp ce în România şi Bulgaria acest venit oscilează între 2.500 şi 2.700 de euro anual, în Letonia, cea mai săracă ţară inclusă până acum în Uniune, câştigul mediu e aproape dublu, iar în Germania de peste 10 ori mai mare”.

Der Spiegel evocă apoi contrastele puternice de pildă „dintre pompoasa clădire a parlamentului din Bucureşti, edificată de dictatura ceauşistă şi locuinţele mizere ale romilor din apropiere sau drogurile îngurgitate de fetele minore care se prostituează în cartier”.

In cazul Bulgariei, revista critică nu doar pauperitatea extinsă, ci şi ciocnirile dintre bandele mafiote, susţinând că toate acestea sunt departe de o veritabilă normalitate europeană.

Abordând chestiunea crucială, publicaţia hamburgheză relevă precaritatea sistemelor judicare şi carenţele afectând aplicarea legilor, citându-l pe comisarul pentru extindere, Olli Rehn, care a subliniat în privinţa României „că reformarea aparatului justiţiei deţine prioritatea absolută”. Atât România cât şi Bulgaria „au fost ţintuite la stâlpul infamiei din pricina debordantei corupţii”, relevă în continuare Der Spiegel, amintind că, în acest domeniu, „România se află departe în urma statelor europene, indicele global al corupţiei asigurând Bucureştiului un loc alături de Republica Dominicană sau Iran”.

Săptămânalul german recunoaşte cel puţin că atât preşedintele României cât şi noul guvern al premierului Tăriceanu au lansat de la preluarea puterii semnale cât se poate de pozitive şi că Băsescu a demonstrat o candoare fără precedent „punând fără ocolişuri degetul pe rana corupţiei, calificată drept pericol la adresa siguranţei naţionale”.

Publicaţia evidenţiază implicarea foştilor nomenclaturişti şi securişti în mafia celor care s-au îmbogăţit în mod ieşit din comun prin privatizări. Dar aflăm şi despre dorinţa guvernului român de a investiga aspectele criminale ale tranziţiei, despre planurile de acţiune ale executivului, solicitate de UE, despre anchetele PNA şi perspectiva sancţionării pentru corupţie şi abuz de putere a baronilor locali şi a foştilor guvernanţi pesedişti. Potrivit publicaţiei, „Năstase (supranumit 7 case) poartă împreună cu tovarăşii săi răspunderea pentru o lungă listă de păcate politice, între care se evidenţiază presiunile exercitate de social-democraţi asupra justiţiei, de pildă prin numirea preşedintelui Curţii Supreme nu pe criterii de competenţă ci politice, şi aupra presei (independente), amuţite cu ajutorul unui val de acţionări în judecată a ziariştilor critici”.

Amplul articol deplânge „prezenţa foştilor securişti ceauşişti la pîrghiile puterii economice, sociale şi politice”, precum şi absenţa lustraţiei, „sistematic blocate de foştii guvernanţi, din pricina legăturilor dintre pesedişti şi fostul aparat represiv” comunist. „Dacă negociaţi cu românii, e cazul să plecaţi de la premiza că securitatea se află şi ea la masă, afirmă un diplomat anonim citat de Spiegel.

„Majoritatea populaţiei”, mai scrie publicaţia,citând-o pe experta germană Anneli Gabanyi speră ca aderarea la UE să demoleze structurile corupte. In fine revista hamburgheză nu uită să amintească şi de acuzele de corupţie planând în contextul dosarului Flota, asupra preşedintelui Traian Băsescu.