1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Aderări, rapoarte şi cutremure

România şi integrarea în UE şi seismul politic provocat în Orientul Mijlociu de asasinarea fostului premier libanez Hariri şi de raportul ONU pe marginea acestui atentat - iată cîteva din subiectele presei occidentale selectate în revista presei Deutsche Welle...

Ziarul austriac Der Standard publică azi un amplu articol despre raportul (de miine) al Comisiei Europene privind Romania. Reiese ca, potrivit Comisiei, Romania a făcut "progrese considerabile în domeniile justiţiei, combaterii corupţiei şi concurenţei“. Mai puţin entuziast va fi raportul la capitolul aplicarea legilor UE şi a reformei administrative. In ce priveşte competitivitatea, acest domeniu ar putea fi şters de pe lista celor 7 problematice (din care mai fac parte justiţia, afacerile interne, ecologia, şi agricultura).

In iunie, Comisia trimisese scrisori de avertisment atât la Bucureşti cât şi la Sofia. Tot atunci, Comisia criticase subvenţiile acordate încă întreprinderilor falimentare. In această privinţă, scrie der Standard, „Comisia ar putea trece acum de pe roşu, pe galben“.

In plus România s-a remarcat pozitiv la Bruxelles, „graţie reacţiei rapide cu care România a procedat la combaterea gripei aviare“. Ca atare observatorii se aşteaptă ca, pentru prima dată, România, să aibă parte de un raport mai bun decât al Bulgariei.

„Presiunile se vor menţine însă şi asupra Sofiei şi asupra Bulgariei“ pînă în aprilie, dată la care Comisia va decide dacă va amîna sau nu aderarea.

Citînd ziarul bucureştean Adevărul, cotidianul se mai ocupă de adversitatea manifestată (între altele de senatorul PNL Vlad Popa) la adresa europarlamentarului socialist, Herbert Boesch, calificat de Standard drept „un membru austriac influent al comisiei de control bugetar al P.E. care intenţionează să excludă România, în 2007 de la ajutoarele bugetare ale UE“. In fine, ziarul reia criticile formulate împotriva observatorului social-democrat Valeriu Zgonea, care „nu întreprinde nimic pentru a-l convinge pe Boesch să renunţe la planul său“.

România reapare în Frankfurter Allgemeine Zeitung, în contextul unei discuţii cu experta de politică externă bulgară Antoaneta Primatarova. Potrivit ei, bulgarii au investit prea multe speranţe în UE, „aşteptările lor, de pildă în domeniul pensiilor şi sănătăţii, în care Comunitatea nu intervine, fiind excesive“, ceea ce e de natură să alimenteze euroscepticismul. E nevoie de intense dezbateri în statele candidate, „cu atît mai mult, cu cît integrarea în UE e o condiţie necesară în vederea articulării unor politici de succes. Aderarea nu este însă în nici un caz şi o condiţie suficientă“.

România şi Bulgaria, a mai relevat ea „sunt în aceiaşi barcă“, dar în ambele state „se urmăreşte atent evoluţia celuilalt, de teama ca ţara vecină să nu devină un handicap în cursa pentru propria aderare. In fapt, extinderea UE se datorează unei noi realităţi geopolitice“, a declarat experta bulgară, pledînd, din raţiuni de context istoric, geografic şi cultural în favoarea aderării la aceiaşi dată a celor două ţări, în conformitate cu „interesul evitării apariţiei unor noi probleme regionale“.

Întrebată de Frankfurter Allgemeine Zeitung ce replică trebuie dată euroscepticilor apuseni, experta de la Sofia a subliniat că Europa „are nevoie de integrarea României, Bulgariei şi Turciei, spre a face faţă provocărilor“ cu care se confruntă, bătrînul continent „fiind oricum perpetuu nevoit să se redefinească“.

Analiştii se mai ocupă azi pe larg de problemele cu care se confruntă lidera CDU Angela Merkel în dificilele negocieri de formare a unui guvern de coaliţie, în care partenerii ei creştin-sociali bavarezi riscă să devină adversari cel puţin la fel de redutabili precum Partidul Social-democrat.

Spaţii ample se consacră şi consecinţelor politice de anvergură ale implicării Siriei în asasinarea fostului premier libanez Rafik Hariri. Regimul Asad, scrie Neue Zuercher Zeitung din Elveţia, a lansat la finele săptămînii o amplă ofensivă împotriva raportului ONU, întocmit de anchetatorul german Detlev Mehlis, privind atentatul (de la Beirut, de la 14 februarie, care a pus capăt vieţii lui Hariri şi a altor 20 de persoane). „Damascul presupune că în consecinţa raportului se va lăsa cu sancţiuni internaţionale“.

Potrivit ziarului, Damascul ar fi „decelat 4 puncte slabe ale raportului", în speţă lipsa de probe consistente, sau chiar de indicii, acordarea de încredere excesivă unor adversari notorii ai Siriei şi unor martori prea puţin credibili şi lipsa de încredere în depoziţiile unor funcţionari publici ai regimului Asad. Pe de altă parte, ziarul constată că în colimator pentru implicarea în asasinat sunt „chiar fratele şi cumnatul preşedintelui Asad şi şefii serviciilor sale secrete“.

Cotidianul elveţian mai scoate în evidenţă şi satisfacţia cu care a fost primit raportul Mehlis în cercurile guvernamentale libaneze, semnalînd totodată arestarea fundamentalistului islamic Mahmud Abdelal. Membru al unui grup care a revendicat atentatul, Abdelal îl sunase la telefon pe preşedintele prosirian al Libanului, Emil Lahoud, cu doar 3 minute înaintea uriaşei explozii declanşate la Beirut.

Cît de rapid se poate scăpa oare de dictatura siriană? Intrebarea şi-o pun mulţi analişti. Die Welt din Berlin crede că schimbarea de regim de la Damasc va avea nevoie de mult timp. In consens cu alţi observatori europeni, Boris Kalnoky scrie: precizia investigaţiei lui Mehlis a reuşit să spargă zidul tăcerii şi e de sperat că va duce la cel care a tras sforile acestui atentat.

"Dar când vor fi traşi la răspundere făptaşii? Eventual, de pildă, preşedintele libanez Lahoud? Sau rudele preşedintelui sirian, fratele şi cumnatul său, plasaţi de el la pîrghiile puterii? Pedepsirea lor presupune schimbarea regimului de la Damasc. Dar cît de realist e acest obiectiv?“ Conform comentatorului german, acest obiectiv n-ar putea fi atins pe cale militară, din pricina unei prezumtive „suprasolicitări a armatei americane în Irak“. Nici diplomatic nu s-ar poate impune acest deziderat, devreme ce "opoziţia siriană e prea slabă, iar după o virtuală implozie a regimului, ar risca să se producă o irakizare a Siriei, combinată cu decăderea politică a statului, radicalizarea islamistă şi escaladarea terorismului“. Mai mult succes ar promite, potrivit analistului berlinez, „izolarea internaţională a regimului prin sancţiuni ONU şi demersuri occidentale“, cuplată cu tentativa SUA de "a creşte o opoziţie siriană". Oricum ar fi, conchide comentariul apărut în Die Welt, „e sigur că în regiune se va produce un cutremur politic“.

  • Data 24.10.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B13Q
  • Data 24.10.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B13Q