1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Acte de tortură în estul Ucrainei?

Amnesty International lansează acuzaţii grave: atât rebelii pro-ruşi cât şi trupele de la Kiev i-ar tortura pe deţinuţi. Procuratura Generală nu caută dovezi, tribunalele resping plângerile victimelor.

Lovituri dureroase, oase rupte, electroşocuri, răni cu cuţitul, împuşcături. Lista acuzaţiilor Amnesty International la adresa părţilor implicate în conflictul ucrianean este lungă şi oribilă. Organizaţia susţine că ar avea chiar loc execuţii arbitrare. Până în luna aprilie, apărătorii drepturilor omului au analizat cazurile a 33 de foşti deţinuţi - 17 reţinuţi de către rebeli şi 16 de către trupele ucrainene.

Printre cazuri s-a numărat şi cel petrecut în luptele pentru aeroportul din Doneţk în care un soldat ucrainean luat ostatec de către rebelii pro-ruşi ar fi fost obligat să împuşte cu un pistol un alt deţinut. Arma nu era încărcată, însă cele două victime au rămas traumatizate în urma acestei experienţe.

Amnesty a studiat dosarele medicale ale foştilor deţinuţi şi a discutat cu victimele. Numeroase materiale video care prezintă acte de tortură, publicate pe internet, şi interviuri cu martori oculari, vin în sprijinul raportului organizaţiei. Aproape toate cazurile s-au petrecut în închisori improvizate, nesubordonate structurilor oficiale.

Grave încălcări ale Convenţiei de la Geneva s-au înregistrat atât în tabăra pro-rusă din regiunile Doneţk şi Lugansk cât şi în cea ucraineană. În cazul ucrainenilor, fărădelegi au comis mai ales membrii aşa-numitului "Sector de dreapta" ai cărui extremişti sunt organizaţi, în estul Ucrainei, în grupări de voluntari care nu se supun nici până în ziua de azi ordinelor Kievului.

Amnesty Folter-Bericht Ost-Ukraine

Raport Amnesty International 2015

Un bărbat a relatat că radicalii de dreapta l-au împins într-o groapă şi l-au acoperit cu pământ. "Dacă pentru tine asta nu-i Ucraina, atunci poţi să rămâi în groapă!", sunt ultimele cuvinte pe care le-a auzit victima înainte de a-şi pierde cunoştinţa.

Acuzaţiile sunt o mare problemă pentru Kiev, ţinând seama de doleanţele Uniunii Europene şi ale SUA, care i-au cerut guvernului ucrainean să-i unească pe toţi combatanţii sub un singur comando în estul Ucrainei. În luna aprilie, ministrul Apărării Stepan Poltorak, a admis că unele grupări, cu precădere radicalii de dreapta, încă mai opun rezistenţă. Desigur, liderii "Sectorului de dreapta" au respins acuzaţiile.

Instanţele nu admit plângerile

Penibil pentru guvernul de la Kiev: în cazurile de tortură petrecute în teritoriile estice controlate de armata ucraineană, Justiţia nu a demarat anchete chiar dacă, de regulă, după o vreme, deţinuţii au trecut din custodia structurilor ilegale în cea a serviciilor secrete ucrainene sau a Gărzii Naţionale.

Justiţia ucraineană are la îndemână toate instrumentele posibile pentru a analiza aceste cazuri, susţin reprezentanţii Amnesty International. Şi, totuşi, plângerile victimelor au fost respinse, inclusiv în cazul celor care au prezentat dovezi evidente ale abuzurilor. Mai mult, susţine organizaţia, serviciile secrete ucrainene refuză să spună câţi deţinuţi are în custodie.

Şi mai dramatice sunt actele de tortură comise în teritoriile controlate de rebelii pro-ruşi. Separatiştii susţinuţi de Moscova nu se supun unui comandament central. Deţinuţii sunt închişi în beciuri fără ca apropiaţii acestora să ştie unde se află. Amnesty International vorbeşte despre metode de tortură folosite ultima oară în Europa în anii 90 în timpul conflictului din Bosnia.

Organizaţia a studiat cazul a patru soldaţi ucraineni ucişi de către rebeli, împuşcaţi de către comandantul acestora rând pe rând, la data de 21 ianuarie. Deosebit de brutală e gruparea rebelă numită "Sparta" şi unitatea de luptă autointutulată "Prizrak". Raportul Amnesty conţine suficiente dovezi pentru ca orice Procuratură din lume să înceapă o anchetă. Nu, însă, şi cea din Ucraina. Ca atare, Amnesty susţine: dacă Procuratura Generală de la Kiev nu are acces la informaţii în teritoriile controlate de rebeli, nici nu-şi face datoria de a încerca să strângă dovezi din teritoriile ucrainene în vederea unor viitoare procese.

Organizaţiile internaţionale nu au posibilitatea legală de a se implica în elucidarea acestor cazuri fiindcă, oficial, victimele nu sunt prizonieri de război. Rusia respinge şi-n continuare orice implicare în conflictul ucrainean. Fără o declaraţie de război, nu se aplică legile războiului, astfel încât deţinuţii nu beneficiază de protecţia internaţională.

Haos total

"Câteva sute dacă nu mii de oameni sunt închişi", apreciază Amnesty. Conform înţelegerii de la Minsk, până pe 6 martie ar fi trebuit să aibă loc schimbul de deţinuţi. Însă discuţiile s-au împotmolit. În cadrul recentei întrederi cu cancelara Angela Merkel, la Riga, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a afirmat: "Acordul privind eliberarea ostatecilor trebuie pus în aplicare". Eliberat ar trebui mai ales pilotul ucrainean reţinut la Moscova, Nadia Savcenko.

În privinţa deţinuţilor din estul Ucrainei, Amnesty International are numai reproşuri la adresa Kievului: nu se ştie cine răspunde de schimbul de ostateci: serviciile secrete, Garda Naţională a Ministerului de Interne sau Armata urcraineană.