1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

"Acrobaţiile aritmetice ascund sentimentul de neputinţă al Occidentului"

Cotidianele occidentale abordează conferinţa de la Paris, în cadrul căreia Occidentul a garantat noi ajutoare financiare pentru Afganistan şi decizia Curţii Supreme din Statele Unite legată de deţinuţii din Guantanamo.

default

Preşedintele afgan, Hamid Karzai, şi omologul său francez, Nicolas Sarkozy

"Preşedintele blând" titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung un comentariu consacrat şefului de stat afgan Hamid Karzai şi conferinţei statelor donatoare de la Paris, în cadrul căreia Occidentul a garantat noi ajutoare financiare pentru Afganistan. "Timp de mulţi ani, Karzai a fost îndrăgit de Occident", scriu editorialiştii din Frankfurt. "Mulţi au văzut în politicianul blând o garanţie a democratizării Afganistanului, însă la ultima conferinţă a statelor donatoare, a fost întâmpinat, pentru prima oară, cu răceală." Vizita lui Karzai la Paris a fost umbrită de acuzaţii grave de corupţie. "Steaua preşedintelui afgan a început deja să apună cu trei ani în urmă, când talibanii au devenit din nou mai puternici", conchid jurnaliştii din Frankfurt.

"Situaţia din Afganistan rămâne în continuare foarte periculoasă", subliniază şi Basler Zeitung. "Deşi preşedintele Karzai s-a străduit să afişeze cât mai multă siguranţă de sine la conferinţa de la Paris, statul afgan nu este în stare să supravieţuiască fără ajutor occidental." În ciuda sumelor de miliarde alocate de statele donatoare după înlăturarea talibanilor de la conducerea ţării în 2001, Afganistanul se numără în continuare printre cele mai sărace state din lume, măcinat de extremism, corupţie şi trafic de droguri, precizează cotidianul din Basel.

"Dacă pacea şi stabilitatea nu ar fi decât o problemă de aritmetică, Afganistanul s-ar afla pe calea cea bună", opinează Süddeutsche Zeitung. "Occidentul va suplimenta sumele alocate reconstrucţiei acestei ţări, iar în cadrul conferinţei s-au vehiculat permanent cifre uriaşe, dar pot garanta acestea oare succesul?" se întreabă comentatorii din München. "Şansele nu sunt prea mari, din moment ce situaţia din Afganistan rămâne o ecuaţie cu prea multe necunoscute, iar acrobaţiile aritmetice sunt menite să ascundă sentimentul de neputinţă al Occidentului faţă de problemele reale de la poalele Hinducuşului". Potrivit editorialiştilor de la Süddeutsche Zeitung, Afganistanul are nevoie, în primul rând, de o supraveghere mai serioasă din partea Occidentului la organizarea proiectelor de reconstrucţie.

Cotidianele comentează pe larg şi decizia Curţii Supreme din Statele Unite, ca deţinuţii suspectaţi de terorism din lagărul de detenţie Guantanamo să-şi ceară drepturile în tribunalele civile. "Decizia este o palmă dată administraţiei Bush", scrie ediţia electronică a revistei Der Spiegel, amintind că şeful de la Casa Albă a declarat că nu este de acord cu verdictul Curţii Supreme, dar că îl va pune în aplicare. "În acelaşi timp, ea scoate în evidenţă rolul important al Curţii Supreme în mijlocul campaniei electorale şi reprezintă o victorie a democraţiei."

Şi jurnaliştii de la El Pais din Madrid împărtăşesc această opinie, precizând: "Verdictul poate fi considerat o victorie a dreptăţii şi a raţiunii, din moment ce deţinuţii vor avea, în sfârşit, dreptul să afle măcar de ce au fost acuzaţi.

La Repubblica din Roma opinează că Bush a fost "umilit de judecători", din moment ce unii dintre cei care au luat decizia legată de deţinuţii din Guantanamo erau chiar republicani numiţi în funcţie de preşedintele american. "Aceşti judecători le-au amintit tuturor de primatul Constituţiei asupra puterii politice. Politica nu se află deasupra legii", conchide La Repubblica.

"Unde au dispărut adversarii lui Bush?" se întreabă, între timp, cotidianul La Stampa în legătură cu vizita preşedintelui american în Europa. Jurnaliştii din Torino se arată miraţi că au lipsit protestele în cursul turneului lui Bush în Europa, considerând că şi protestatarii de stânga nu fac altceva decât să aştepte cu sufletul la gură o schimbare politică la Casa Albă în urma alegerilor din 4 noiembrie, fără să-l mai ia în serios pe actualul preşedinte aflat la finalul mandatului său.