1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Acordul UE-Turcia în criza refugiaților

Europenii și turcii se angajează să oprească împreună migrația ilegală prin Marea Egee. Criticii spun că este vorba de o afacere murdară între Bruxelles și Ankara. O relatare de Christoph Hasselbach.

Premierul turc Davutoglu se bucură de succesul negocierilor alături de președintele francez Hollande

Premierul turc Davutoglu se bucură de succesul negocierilor alături de președintele francez Hollande

Începând de duminică, refugiații care fug din Turcia spre insulele grecești din Marea Egee riscă să fie retrimiși în Turcia, cu șanse minime de a mai reveni în Europa pe căi legale. În schimb, UE va prelua zeci de mii de refugiați sirieni din Turcia. Aceasta este principala prevedere a acordului încheiat la Bruxelles de Uniune cu partea turcă. Turcia va primi mai mulți bani pentru întreținerea refugiaților de pe teritoriul său. În plus, există posibilitatea ca regimul de vize pentru cetățenii turci care călătoresc în Europa să fie relaxat încă din vară. În fine, negocierile de aderare a Turciei la UE vor fi extinse.

Este o satisfacție deosebită pentru cancelara germană Angela Merkel faptul că acest acord a fost convenit atât de rapid și va intra în vigoare deja în două zile. Merkel s-a implicat mai mult decât oricare alt lider european în reușita acestei înțelegeri. Ea se află însă și sub o presiune internă masivă să demonstreze că acordul cu Turcia este aplicabil și va da rezultate. Ea a declarat mulțumită că summitul a arătat "că Europa va reuși să treacă cu bine acest test greu reprezentat de criza refugiaților." Europa ar fi făcut un "foarte important pas înainte" înspre "soluționarea practică și nu doar pe hârtie" a chestiunii refugiaților.

Angela Merkel a obținut ceea ce dorea: o soluție europeană, alături de Turcia

Angela Merkel a obținut ceea ce dorea: o soluție europeană, alături de Turcia

Rămân multe dubii

Nu se știe deocamdată care țări europene vor participa la programul de relocare a refugiaților sirieni preluați din Turcia. Anumite state membre insistă că nu vor primi niciun refugiat. Dacă toți refugiații vor fi repartizați în doar câteva țări, cu Germania în frunte, Merkel va avea o problemă.

Organizațiile de ajutorare a refugiaților vor veghea cu mare atenție ca programul de schimb de refugiați între Turcia și UE să respecte normele dreptului internațional. Adică Grecia și Turcia trebuie să-i trateze pe refugiați conform Convenției de la Geneva. Aceasta prevede analizarea corectă a fiecărei cereri de azil în parte. Azilanții respinși nu au voie să fie retrimiși în țări în care ar putea fi abuzați. Günter Burkhardt, liderul organizației "Pro Asyl", se teme că Grecia va aplica "proceduri formale de rețineri și expulzări în masă."

Practic, acordul cu Turcia înseamnă că Grecia trebuie să dezvolte acum rapid, cu sprijin european, capacitățile de analizare a cererilor de azil și de operare a expulzărilor.

Ciprul, stat membru al UE nerecunoscut de Ankara, a amenințat că va bloca prin veto negocierile de aderare a Turciei la UE. Soluția găsită: va fi deschis un singur capitol nou de negocieri - legat de problematica financiar-bugetară - domeniu în care Ciprul nu are drept de veto. Alte capitole vor fi lăsate pe mai târziu.

Președintele turc Erdogan nu pune mare preț pe valorile europene

Președintele turc Erdogan nu pune mare preț pe valorile europene

Pentru Erdogan, statul de drept "nu mai are nicio valoare"

În fața sediului Consiliului European de la Bruxelles, demonstranți kurzi au protestat față de colaborarea cu Turcia. "Nu deveniți complici la infracțiunile Turciei", au solicitat kurzii la Bruxelles. Ei îl acuză pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan că subminează minoritatea kurdă din Turcia. Erdogan a criticat la rândul lui dur UE că permite astfel de demonstrații. Europenii ar "capitula în fața terorismului", a spus el, în contextul atentatului grav de duminică de la Ankara, atac revendicat de o grupare extremistă kurdă.

Erdogan pare să confirme cele mai grave temeri ale celor care susțin că Turcia nu ar fi în niciun caz o țară în care să retrimiți refugiați. Pe marginea atentatului recent, Erdogan a declarat referitor la valorile europene ca democrația, libertatea și statul de drept: "Pentru noi aceste noțiuni nu mai au absolut nicio valoare." Dar nici măcar astfel de provocări din partea președintelui turc nu i-au oprit pe europeni să încheie afacerea cu Turcia.

Ruta pe Marea Mediterană va deveni din nou importantă pentru refugiați

Ruta pe Marea Mediterană va deveni din nou importantă pentru refugiați

Există și ruta pe Marea Mediterană

Între timp, atenția UE este captată de o nouă rută de migrație - una veche de fapt, din Libia pe Marea Mediterană. Pe această cale ar fi ajuns în Europa, cu ajutorul călăuzelor, aproape 160.000 de persoane în 2015. Pe ruta balcanică ar fi venit un milion de refugiați. Dar acum ruta pe Mediterana va câștiga în importanță, după ce ruta balcanică a fost închisă iar UE și Turcia vor pune în aplicare acordul de blocare a migrației ilegale. Un ajutor în acest sens va fi și îmbunătățirea vremii și creșterea temperaturilor.

Premierul britanic David Cameron a găzduit o întâlnire pe marginea summitului de la Bruxelles. La aceasta au participat reprezentanți ai Franței, Germaniei, Spaniei și Maltei, precum și șefa diplomației europene Federica Mogherini. Mogherini avertizase într-o scrisoare: "În prezent se găsesc în Libia peste 450.000 de refugiați, care ar putea să încerce să ajungă în Europa. Conflictul de durată din Libia și lipsa autorității permit traficanților de persoane să desfășoare activități extinse." În Libia există două guverne rivale iar "Statul Islamic" câștigă tot mai multă influență acolo. Toate încercările de până acum ale europenilor de a include Libia în eforturile de reducere a migrației spre UE au eșuat, pentru că blocul comunitar nu are în Libia practic niciun partener real de dialog.