Acordul ruso-ucrainian asupra preţului la livrările de gaze naturale

In noaptea trecută reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei au reuşit să ajungă la un acord privind preţul livrărilor de gaze naturale în Ucraina, punînd astfel capăt „războiului“ care a dus pentru scurt timp şi la diminuarea livrărilor de gaze naturale către Europa occidentală.

Grupurile de resort din cele două state au încheiat un contract pe cinci ani în care este fixat preţul pentru livrările de gaze naturale din Rusia la 230 de dolari pe o mie de metri cubi, dar care permite Ucrainei să plătească doar 95 de dolari datorită amestecului lor cu gazele naturale provenite din Asia centrală, au anunţat la Moscova direrctorii concernului Gazprom din Rusia şi Naftogaz din Ucraina, Alexei Miller şi Olexi Ivtcenko, la conferinţa de presă care a avut loc la sediul Gazprom. Comisarul european pentru energie Andris Piebalgs s-a declarat mulţumit de rezolvarea conflictului. Tările europene au cunoscut o scădere momentană a livrărilor de gaze naturale din Rusia, exprimîndu-şi neliniştea şi evocînd necesitatea de a căuta surse de aprovizionare diversificate pentru a depinde cît mai puţin de marele furnizor rus. Incepînd de la 1 ianuarie 2006 Gazprom va furniza gaze naturale utilizatorilor din Ucraina prin compania RosUkrEnergo la preţul de 230 de dolari a precizat Alexei Miller. Societatea mixtă RosUkrEnergo va vinde Ucrainei gaze naturale ruseşti şi asiatice la preţul de 95 de dolari pe o mie de metri cubi. Creat în 2004 pentru a organiza transitul livrărilor de gaze naturale din Turkmenistan spre Ucraina, societatea mixtă RosUkrEnergo este înregistrată în Elveţia dar capitalul este este împărţit între Banca Gazprom şi banca austriacă Reiffeisen. Compromisul negociat salvează faţa celor două părţi în măsura în care Gazprom obţine preţul pieţii pe care l-a pretins de 230 de doari pe o mie de metri cubi, iar Ucraina primeşte formal livrările pentru 95 de dolari. Diferenţa este absorbită de Soceitatea mixtă RosUkrEnergo. Să fie vorba despre un compromis inteligent sau doar de o operaţie cosmetică?. Pe cît se pare perdanţi nu există în această dispută. Păcat că raţiunea nu a învins mai devreme în acest conflict. Bănuiala că Moscova face uz de rezervele ei naturale pentru a-şi impune interesele politice această bănuială nu a dispărut odată cu compromisul din nopatrea tecută. Si Ucraina trebuie să ştie că drumul spre economia de piaţă liberă este presărat cu pietre. Ea nu mai poate conta pe rabatul politic al Kremlinului, ca odinioară cînd era aliată. Încă odată conducerea de la Kiev a simţit pe propria piele faptul că în prezent piaţa dictează condiţiile. In umbra acestui conflict, Ucraina a simţit şi cît de greu este să menţii echilibrul în contextul schimbărilor politice şi economice. In ceea ce-l priveşte Kremlinul nu a reuşit în orice caz să influenţeze pe terme lung opinia publică din Ucraina. In trei luni acolo vor avea loc alegeri şi Moscova a urmărit poate prin declanşarea acestui conflict să discrediteze guvernul ucrainian şi pe preşedintele Iuşcenko. Acum însă nu se mai pune această problemă. De două ori astfel şi în 2004 şi acum Moscova nu a reuşit să se amestece cu succes în alegerile prezidenţiale din Ucraina. In final banul a hotărît compromisul. Mai puţine livrări de gaze în Europa de Vest ar fi însemnat pentru Rusia pierderi masive. Ingrijorarea faţă de o eventuală reducere a livrăruilor ruseşti a grăbit şi în Germania declanşarea dezabterii despre sursele alternative de energie .