Acordul privind Fundaţia Gojdu a fost respins

Un singur vot a lipsit pentru ca acordul să treacă. Soluţia negociată de Ministerul Afacerilor Externe nu a reuşit să-i convingă pe toţi deputaţii majorităţii, alertaţi de reprezentanţii B.O.R. că ar lua o decizie greşită. Deputatul PRM, Lucian Bolcaş, care a condus lucrările Camerei, a grăbit cu tot dinadinsul dezbaterile ca să nu se ajungă la adoptarea tacită. Din rîndurile majorităţii, deputaţii patronaţi de Dan Voiculesacu s-au distins prin poziţiile lor critice, dar şi PSD a făcut o opoziţie foarte hotărîtă.

Vasile Puşcaş de pildă a făcut o paralelă surprinzătoare:

“Ar trebui, se va spune, să adaptez tradiţia la spiritul vremurilor noastre. Probabil acum, acest spirit este definit mai bine de Fundaţia Soros şi nu de “Fundaţia Gojdu. Eu cred că am putea fi chiar ajutaţi să asociem acest spirit al “Fundaţiei Gojdu de Fundaţia Soros. Profesorul Sorin Antohi, distinsul meu coleg din Iaşi, care este prorector al Universităţii Central Europene din Budapesta şi este,se pare, liderul acestei noi iniţiate fundaţii publice româno-ungare ar putea să le asocieze şi probabil am scoate ceva interesant. Dar ce credeţi, ce ar spune statul ungar dacă statele din Europa centrală carora li se adresează demersul Fundaţiei Soros ar avea pretentii patrimoniale faţă de stabilimentele făcute în Ungaria de Soros? Dar ce ar spune Soros şi guvernul american?

Puşcaş a făcut, de fapt, în felul său ambiguu şi vag ironic, un recurs la autoritate. Dacă Fundaţia Soros, patronată de un miliardar american este legal protejată peste tot în lume, de ce nu ar cere drept la protecţie şi o fundaţie românească de la Budapesta?

Aşadar dacă MAE de la Bucureşti a lăsat deoparte problema patrimoniului, aceasta a revenit în centrul dezbaterilor din Parlament. Patrimoniul Fundaţiei Gojdu fusese naţionalizat de statul comunist ungar, iar la 1990 se găsea în proprietatea unei primării budapestane. Negocierile privind restituirea acestui patrimoniu au fost iniţiate de Guvernul Românie în 2002 şi ele au fost întrerupte tot de partea română în 2004, atunci cînd autorităţile din Budapesta au vîndut Curţile Gojdu unei companii din Israel. În 2005, noul ministru de externe, Răzvan Mihai Ungureanu, reia negocierile şi, renunţînd la orice pretenţie patrimonială, găseşte un compromis: în locul fostei Fundaţii Gojdu să se înfiinţeze o fundaţie nouă, finanţată în comun de Ungaria şi România şi care să activeze în aceleaşi case închiriate în acest scop de la noul proprietar. Biserica Ortodoxă Română, care reînfiinţase la Sibiu în 1996 Fundaţia Gojdu cu scopul de a revendica patrimoniul de la Budapesta, s-a opus categoric, considerînd că va fi astfel scoasă din joc.

Punctul de vedere al Guvernului României a fost susţinut public mai ales de Teodor Baconsky, secretar de stat în MAE. El, într-un articol din Dilema veche, a avertizat asupra urmărilor pe care le are respingerii acordului interguvernamental:

Unu: ne facem de ruşine în faţa partenerului european care e Ungaria. Bucureştiul o să apară într-o lumină neserioasă, care îi va dezamăgi pe moderaţi şi îi va inflama pe extremişti. Doi: Fundaţia sibiană Gojdu va trebui să găsească sute de mii de euro pentru a deschide procesul internaţional şi să aibă, vreo 5-10 ani, răbdarea necesară pentru ca acesta să ajungă la un verdict (potenţial nefavorabil). Trei: absenţa unei soluţii va întuneca perspectiva Curţilor Gojdu de a servi realmente, graţie unui calendar de evenimente culturale majore, la substanţa împăcării dintre România (viitor stat membru al UE) şi Ungaria, vecinul care ne-a ajutat cel mai mult pe calea integrării europene. Patru: relaţia dintre BOR şi Guvernul actual va primi o lovitură care o va îmbolnăvi, spre detrimentul ambelor părţi, de suspiciune şi resentiment.

Cei care au votat împotriva acordului au susţinut însă contrariul: „Prin votul de neadoptare a proiectului legislativ din Camera Deputaţilor, a spus deputatul conservator Nicolae Popa, care a evocat şi discuţia sa cu mitropolitul Bartolomeu Anania, s-a făcut în sfîrşit dreptate Bisericii Ortodoxe Române”.