Acordul de la Minsk, implementat până la sfârșitul anului?

Cancelara germană Angela Merkel, președintele francez Francois Hollande, cel ucrainean Petro Poroșenko și omologul rus Vladimir Putin au analizat telefonic situația din estul Ucrainei. Convorbirea de vineri seară a fost prima discuție a așa-numitului grup Normandia din 30 aprilie. Motivul convorbirilor a fost anunțul Kievului privind demararea reformei Constituției. Parlamentul din Kiev a votat în primă lectură proiectul noii legi fundamentale. Potrivit documentului, regiunile separatiste din estul țării vor primi statut special. Deputații ucraineni au cerut de asemenea Curții Constituționale să verifice dacă modificările ar încălca prevederile constituționale actuale. Procesul reformării Constituției ar trebui finalizat la toamnă.

Președintele Franței a precizat după discuții că actuala dinamică a reformelor constituționale din Ucraina trebuie menținută, pentru a avea șansa de a implementa integral până la sfârșitul anului Acordul de la Minsk, menit să pună capăt luptelor din estul Ucrainei, dintre armată și rebelii pro-ruși. "Organizarea alegerilor locale în regiune conform legislației ucrainene și respectarea tuturor obligațiilor asumate de părțile conflictuale sunt parametrii decisivi care vor stabili reușita implementării acordului", se spune în declarația de la președinția franceză. Acordarea dreptului de autodeterminare pentru ținuturile rebele este o altă prevedere esențială a Acordului de la Minsk. UE și SUA speră că rebelii se vor mulțumi cu statutul de semiautonomie, ceea ce ar slăbi și argumentele Rusiei de a-i susține pe aceștia.

Mai mult control prin OSCE?

Palatul Elysée a mai arătat după discuțiile telefonice că trebuie luate rapid măsuri de retragere a tancurilor și armamentului ușor de la linia de armistițiu, precum și în vederea demilitarizării și deminării în regiunea Șirokin. Cei patru lideri au mai cerut ca observatorilor OSCE să li se permită cu adevărat accesul pentru a verifica respectarea armistițiului și retragerea armamentului greu. Acestea sunt toate elemente-cheie ale Acordului de la Minsk, încheiat în februarie de Ucraina și reprezentanții rebelilor, sub mediere franco-germană și în prezența președintelui rus Putin.

Kremlinul a precizat la rândul său că Putin i-ar fi cerut lui Poroșenko să ridice "blocada virtuală" impusă teritoriilor separatiste. Putin i-ar mai fi solicitat omologului de la Kiev să discute direct cu reprezentanții auto-intitulatelor republici populare de la Donețk și Lugansk.

Tot mai multe victime

Din aprilie 2014, peste 6500 de oameni și-au pierdut viața în conflictul dintre soldații ucraineni și rebelii pro-ruși. Acordul de la Minsk a determinat pentru câteva luni o oarecare detensionare a situației, dar luptele au crescut din nou în intensitate în ultima vreme. În confruntările de miercuri, și-ar fi pierdut viața mai mulți soldați ucraineni, doi luptători separatiști și un civil.

În timp ce Vestul consideră că reforma constituțională a Kievului este un pas important spre aplanarea conflictului, de la Moscova au venit critici. Schimbările planificate de executivul ucrainean nu ar fi fost discutate în prealabil cu reprezentanții regiunilor Donețk și Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Ministerul rus de Externe consideră de asemenea că votul din legislativul de la Kiev ar simula doar îndeplinirea unei obligații esențiale implementării Acordului de la Minsk.