Acord la Washington în criza bugetară

Potrivit proiectului de acord, pragul maxim de noi datorii va fi extins până după alegerile prezidenţiale din 2012. De asemenea, au fost convenite economii de 1000 de miliarde de dolari şi crearea unui comitet parlamentar care va recomanda măsuri de scădere a deficitului stat cu încă 1000 de miliarde.

Potrivit ABC, membrii Congresului vor fi informaţi în curând despre detaliile acordului.

Speranţele de rezolvare a crizei bugetare americane au fost reaprinse după o nouă întâlnire a republicanilor cu preşedintele Barack Obama. Republicanii au arătat după întrevedere că este la îndemâna şefului statului să ia acum deciziile corecte. Liderul republican din Senat, Mitch McConnell a declarat:

"Ştim cu toţii că dacă preşedintele decide să cadă de acord cu noi, atunci va fi urmat şi de majoritatea democrată. El este şeful Partidului Democrat şi al statului. Preşedintele trebuie să se decidă acum ce cale va urma."

Blocaj reciproc

Anterior, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la voturile din Congresul american, republicanii şi democraţii s-au blocat reciproc. Fără un acord, SUA erau ameninţate de faliment.

Soluţionarea nu s-a obţinut prin propunerile republicanilor de a majora temporar pragul de îndatorare, pentru a permite adoptarea unor măsuri dure de austeritate.

Mai întâi, liderul republican din Camera Reprezentanţilor, John Boehner, a obţinut, în acest for, cu un scor strâns, majoritatea necesară pentru impunerea planurilor sale:

„218 au votat pentru, 210 împotrivă. Proiectul a fost adoptat", a anunţat Boehner.

Nici două ore mai târziu, a doua cameră legislativă, Senatul, dominat de democraţi, a respins planurile republicane. Rezultatul era aşteptat iar Boehner nu a amânat criticile la adresa rivalilor politici:

„Camera Reprezentanţilor şi-a făcut treaba, acum trebuie ca administraţia şi democraţii să vină cu o soluţie."

Exact ceea ce încearcă să facă liderul majorităţii democrate din Senat, Harry Reid, care însă nu a putut să-şi expună imediat planurile de soluţionare a crizei, pentru a începe dezbaterea. Senatorul Reid le-a cerut republicanilor să precizeze ce ar trebui schimbat la planul său pentru a-l face acceptabil pentru ei:

„Aşteptăm ca republicanii să facă ceva, orice, ca să repunem procesul în mişcare."

La un pas de faliment

Timpul disponibil pentru a ajunge la un acord era tot mai redus. Până marţi, 2 august, înţelegerea trebuie parafată, altfel SUA sunt ameninţate de o intrare parţială în incapacitate de plată.

Ca dovadă cât de limitate sunt în prezent capacităţile vistieriei statului american, se dă următorul exemplu: administraţia americană are la dispoziţie acum mai puţini bani lichizi decât concernul informatic Apple.

Trezoreria de la Washington îşi va prezenta, probabil în acest sfârşit de săptămână, planurile pentru un eventual caz de urgenţă.

Fără un acord între partidele politice americane, de miercuri, 3 august, sunt aşteptate decizii grele: dacă banii nu ajung pentru plata tuturor facturilor, cine va fi pus să aştepte? Creditorii Americii, după dobânzile lor? Soldaţii, după solde? Milioanele de pensionari, după cecurile de pensii?

Mulţi politicieni de peste Ocean rămăseseră însă optimişti cu privire la soluţionarea crizei în ultimul moment.

Autori: Sabine Müller/Ovidiu Suciu
Redactor: Rodica Binder