1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Aceşti miliardari care pun mâna pe presă

Branşa jurnalistică americană a primit o serioasă lovitură, odată cu achiziţionarea prestigiosului Washington Post de câtre fondatorul Amazon, Jeff Bezos. Vestea nu a fost neapărat o surpriză.

A făcut ceva valuri preluarea cotidianului Washington Post de către Jeff Bezos. Atât de mari încât unii au ignorat complet că un alt personaj de talia patronului Amazon făcuse, cu puţine zile în urmă, un gest similar: John Henry, proprietarul echipei de baseball Boston Red Sox şi al clubului britanic de fotbal FC Liverpool, a cumpărat, de la compania New York Times Company, contra sumei de 70 de milioane de dolari, cotidianul Boston Globe.

În urmă cu 20 de ani, New York Times Company achiziţionase titlul pentru 1,1 miliarde de dolari - şi aceasta nu este doar o informaţie de pus în paranteze şi în rapoartele contabile căci probuşirea preţului unei publicaţii care deţine nu mai puţin de 21 de premii Pulitzer, este ilustrarea involuţiei pieţei ziarelor din Statele Unite şi de oriunde aiurea mai vreţi.

Într-o scrisoare adresată lui Bezos, Gene Weingarten, de la Washington Post, de două ori laureat a premiului Pulitzer, observă că cele 250 de milioane plătite pentru cumpărarea ziarului care, în urmă cu decenii, reuşea să îl doboare pe preşedintele Richard Nixon, reprezintă un amărât de procent din cât valorează întregul imperiu deţinut de fondatorul Amazon. Să fie această ancorare de marile averi singura soluţie de salvare a unei prese quality incapabilă să inventeze formula prin care se rentabilizează produsele elegante şi cu pretenţii intelectuale?

Familia Graham, care deţine de bune opt decenii Washington Post (titlu etalon, alături de New York Times şi Wall Street Journal, pentru calitatea actului jurnalistic american) nu a reuşit să stopeze declinul financiar al cotidianului. Au încercat să investească preponderent în ediţia online, au redus personalul, au dat o nouă identitate ziarului, orientându-l către interesele comunităţii locale din jurul capitalei federale. Săptămâna trecută a devenit evident că cel de-al doilea trimestru al anului se încheie cu un alt minus de 14 milioane de dolari, astfel că familia Graham a perfectat tranzacţia către Jeff Bezos.

Jeff Bezos, şeful gigantului Amazon

Jeff Bezos, şeful gigantului Amazon

Robert Picard, profesor la Institutul Reuters pentru Studii ale Jurnalismului din cadrul Universităţii Oxford, vede în noile mutări din lumea patronatului media o veste bună. Însuşi faptul că apar proprietari proaspeţi în branşă este vestea bună: "Investitorii dispun de fonduri şi aduc şi o nouă perspectivă economică". Până la urmă, nici măcar cea mai importantă publicaţie din Statele Unite, New York Times, nu mai este o afacere de la care se aşteaptă cine ştie ce profit; în fond, de ani buni, ziarul este deţinut de cel mai bogat om din lume, mexicanul Carlos Slim, care, la fel ca şi Bezos sau Henry, sunt nou veniţi în lumea presei. Dar, până la urmă, nici un model nu seamănă cu altul, astfel că dacă New York Times îşi păstrează, în ciuda investitorului mexican, linia tradiţională, e greu de anticipat ce cale vor urma proaspăt achiziţionatele titluri din Washington şi Boston. Bezos nu a fost, până acum, prea generos în a se pronunţa cu privire la opţiunile sale politice - dar se va intersecta, în acţionariatul Washington Post, cu liberalul Warren Buffett, al cărui holding Berkshire Hathaway, deţine al doilea pachet de acţiuni la compania care editează ziarul din capitala SUA.

Ce se ştie despre Bezos este că vede viitorul presei strict în online - şi asta nu doar de acum. Într-un interviu acordat anul trecut pentru Berliner Zeitung, Bezos afirma că, în 20 de ani, nu va mai exista nici un ziar tipărit. Iar experienţa acumulată la Amazon, unde se îmbină distribuţia digitală cu cea analog-tradiţională, îi va fi de mare folos în elaborarea strategiei pentru ziarul recent achiziţionat.

Interesant este, însă, că dacă în trecut, schimbările din peisajul media american se lăsau aşteptate dincoace de Ocean, actualele tendinţe vor fi un duş rece pentru toată presa europeană. Pe mulţi îi va trezi noua direcţie dictată de pe malul stâng al Atlanticului - dar unii vor şti ce să facă în vreme ce alţii se vor îneca. De vină este, până la urmă, şi digitalizarea, prin care accesul transcontinental la informaţie a devenit o joacă de copii.