Abuzuri şi presiuni

Comentând mesajul pastoral adresat de Benedict al XVI-lea ierarhilor catolici irlandezi, cotidianul parizian admite că, în materie „de asumare a unor crime comise în interiorul bisericii, Vaticanul a făcut progrese. Rămâne doar de văzut în ce măsură Biserica va reuşi pe viitor să evite şi să pedepsească aceste delicte", notează în concluzie acelaşi ziar.

Frankfurter Allgemeine Zeitung evaluează propunerea creării unei mese rotunde care să se ocupe de cazurile de abuz. E vorba "să se ţină totuşi seama de suferinţele victimelor" şi-anume,e într-un mod cuprinzător, care să depăşească limitele strâmte ale unor instituţii.

Dar ziarul concede că "propunerea instituirii unei mese rotunde e şi un semn de neajutorare". Abuzurile au loc de regulă în familie, şi multe nici nu sunt percepute vreme îndelungată drept fărădelegi. Chestiunea protejării copiiilor, mai crede acelaşi ziar de dreapta de la Frankfurt, ar fi eminamente "sarcina părinţilor".

Dresdener Neueste Nachrichten nu-şi maschează scepticismul. Oricât de mult succes ar avea masa rotundă, ca instituţie menită să ducă la soluţionarea de conflicte, acest model de rezolvare a litigiilor "nu se poate lipsi de informaţii cât mai abundente. Or, pe moment , proporţiile abuzurilor nu s-au conturat câtuşi de puţin într-un mod clar". În plus, eforturile de elucidare a chestiunii abuzurilor depinde de presiunea exercitată asupra instituţiilor care se ocupă de ele, iar masa rotundă ar fi de natură să le reducă.

Presiunile, mai ales cele pe care stânga vesteuropeană le-ar dori exercitate asupra Israelului, figurează la loc de frunte şi în comentariile consacrate deteriorării raporturilor americano-israeliene. Prea puţini editorialişti îşi asumă argumentul istoric invocat de primul ministru israelian La Washington, unde Beniamin Netanyahu a subliniat că evreii au construit la Ierusalim acum trei mii de ani şi o vor face şi de-acum încolo.

Unii formatori de opinie pleacă de la premiza că evreii n-ar avea dreptul să-şi edifice locuinţe în propria capitală. Astfel, Tageszeitung din Berlin susţine că executivul de la Ierusalim, condus de Beniamin Netanyahu, n-ar putea fi convins "cu vorba bună" să procedeze la relansarea procesului de pace israeliano-palestinian. Din unghiul statului evreu, "America nu poate renunţa la alianţa cu Israelul de dragul palestinienilor, câtă vreme planează în continuare pericolul puterii nucleare iraniene".

Ca atare ziarul de stânga berlinez pledează în favoarea luării unor "măsuri diplomatice de constrângere" a Israelului. În Braunschweiger Zeitung citim: "Netanyahu ştie că SUA vor rămâne ferm de partea Israelului. Perpetuarea alianţei e garantată de opinia majorităţii congresmenilor americani". Ziarul consideră însă că Netanyahu s-ar înşela "crezând că duritatea liniei sale politice ar fi de natură să amplifice securitatea Israelului".

In fine, tot la stânga spectrului politic, Der Standard evidenţiază împotmolirea fără precedent a raporturilor (de prietenie) americano-israeliene. Dar ziarul austriac se detaşează de alte gazete vesteuropene în măsura în care distinge între guvernul de dreapta condus de Netanyahu şi statul său evreu. „Planurile de pace ale lui Obama se sparg” lovindu-se de zidul acestui executiv israelian, dar „şi Netranyahu ştie că indiferent de preşedintele care s-ar afla la Casa Albă, SUA nu pot acorda statului evreu întru totul mână liberă în chestiunea aşezărilor”, afirmă cotidianul vienez.

De mână liberă nici nu poate fi vorba în domeniul virtualului faliment elen, nici pentru Atena şi nici pentru Berlin. Ziarele consacră spaţii ample subiectului ajutorării Greciei şi motivelor atitudinii dure, adoptate în acest domeniu, de Germania cancelarului Merkel.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder