1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Absenteismul, mai mare în tabăra PSD

O problemă reală cu absenteismul ar putea-o avea mai degrabă Victor Ponta şi nu Klaus Iohannis, care deţine un electorat mai hotărât şi mai stabil.

De multe ori analizele sociologice ne surprind. Iată un exemplu cât se poate de interesant. Domină impresia că absenţii de la vot sunt mai cu seamă recrutaţi din rândurile opoziţiei anti-PSD. S-a creat cândva această imagine a electoratului ”fin”, care protestează prin absenţă şi de atunci toată lumea îi acuză pe „hipsteri” şi pe „corporatişti” de lipsă de răspundere politică. O dovadă este că toate campaniile de combatere a absenteismului se adresează aproape exclusiv electoratului anti-PSD. Am putea presupune şi faptul că scopul acestor campanii ”civice” este chiar mobilizarea opoziţiei şi nu combaterea absenteismului generic. Se prea poate. În orice caz, adresarea unidirecţionată reiese cu toată claritatea din stilistica mesajelor şi din presupoziţiile vehiculate.

Bunăoară un participant la aceste campanii spune că: ”Oricum, nu mi se pare că scârba survolatoare şi blazarea palidă sunt o soluţie”. Un altul afirmă de asemenea: ”Mai mult decât un simplu exerciţiu, votul la alegerile prezidenţiale este ocazia de (...) a înfrânge tentaţia de a te retrage, de a învinge dezgustul care te copleşeşte.” Sunt şi mesaje ambigue: ”Faptul că, încă dinainte de campania electorală oficială, s-au declanşat furibunde atacuri murdare, (...) de felul agentului acoperit etc, (...) indică - în fond - miza mare a prezidenţialelor din 2014: pe scurt, vom avea de ales între progresul democratic şi stagnarea în scandal, manipulare, abuz de putere”. (ziare.com)

Totuşi aceste îndemnuri ”neutre” sunt formulate într-o manieră care le face insesizabile pentru electoratul majoritar PSD. Prin urmare, dominanta rămâne una anti-PSD, atât prin vocabular cât şi prin ideile enunţate. Este un lucru bine ştiut că nu electoratul PSD este ”retras”, ”scârbit”, ”blazat” sau ”dezgustat”. Toate acestea sunt atributele electoratului ”dreptei” sau, în orice caz, sunt trăsături pe care ea însăşi şi le-a atribuit cu insistenţă şi cu vădit orgoliu.

Un alt exemplu poate şi mai lămuritor sunt clipurile realizate în cadrul campaniei Pro Democraţia, care îi au ca protagonişti pe Ştefan cel Mare şi pe Mihai Viteazu, aflaţi în dialog cu locotenenţii lor loiali. Aceştia fac reproşuri acelora care ”la fiecare sfârşit de săptămână se duc la munte”, aluzie transparentă la electoratul bucureştean al dreptei, pe care caută să-l mobilizeze împotriva celor care ”sunt oricum cu mult mai mulţi”. Un altul spune că ”vitejii” refuză lupta ”căci dacă te bagi în noroi nu ai cum să nu te murdăreşti”.

Nu mai e nicio îndoială că această campanie de persuasiune stă cu spatele la electoratul PSD (”ăilalţi sunt mai mulţi”) şi că se adresează în exclusivitate ”dreptei” minoritare.

Dar dacă nu îşi propun să contribuie, în travesti, la campania electorală, aceste îndemnuri ar putea fi orientate greşit. Barbu Mateescu, un sociolog care manifestă o preocupare constantă faţă de subiectul alegerilor, susţine că, din analiza sondajelor de opinie, reiese că cei care ezită să vină la vot sunt mai curând alegătorii candidatului guvernamental (sociollogica.blogspot.ro). Numărul celor care l-ar vota pe Victor Ponta variază cu nu mai puţin de un milion de voturi, spre deosebire Klaus Iohannis, care pare a se bucura de un electorat mai hotărât şi mai constant. Variaţiile nu ar cuprinde, în cazul său, decât vreo două-trei sute de mii de alegători. 

Prin urmare, dacă aceste campanii îşi propun să combată absenteismul în expresia lui generală, greşesc adresându-se numai votanţilor lui Iohannis sau Macovei. Iar în cazul în care au o motivaţie partizană, s-ar putea să pedaleze în gol, căci alegătorii ţintă par şi aşa destul de hotărâţi.

O problemă reală cu absenteismul, spune sociologul citat, o are mai curând Victor Ponta. Aşa se explică şi ordonanţa care a permis traseismul şi fondurile alocate în plină campanie administraţiei locale.