1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

A treia dentiţie

Cîtă lume nu a sperat că, într-o zi, savanţii vor reuşi să facă posibilă o a treia dentiţie! Împlinirea acestei dorinţi începe să prindă contur, destul de vag deocamdată şi, fireşte, doar pentru cei care o au în momentul de faţă completă pe cea de-a doua.

default

Natura a dat omului două rînduri de dinţi, elefantului – şapte. Iar la rechini şi la unele specii de peşti, celulele nediferenţiate din maxilar formează continuu şi nelimitat material pentru dinţi.

Mai multe echipe de specialişti în celule primare încearcă să înţeleagă mecanismele creşterii dinţilor la rechin, pentru a aplica modelul la om, în scopul obţinerii unei a treia dentiţii. Faptul că este posibilă într-adevăr şi la om stimularea creşterii dinţilor şi la vîrstă mai înaintată a fost observat de altfel de chirurgii care au îndepărtat tumori maligne. Înmulţirea celulelor scăpată de sub control a dus în astfel de cazuri la formarea, patologică şi nedorită, a unor frînturi de dinţi.

Stimularea voită, artificială a formării dinţilor a reuşit deja în experimente pe animale. Deocamdată altundeva decît unde este nevoie.

O echipă de specialişti din Londra, condusă de Paul Sharpe, a reuşit să crească dinţi de şoarece în... rinichii rozătoarelor. Ei au folosit celule embrionare pentru două tipuri de ţesuturi: pe de-o parte, celule nediferenţiate din care se dezvoltă, alături de cele ale altor ţesuturi, şi celulele dinţilor; pe de altă parte, celule primare care devin celule epiteliale din cavitatea bucală. Atunci cînd acestea sunt suficient de diferenţiate, încît să-şi cunoască rolul ce le revine în formarea dinţilor, ele pot transmite informaţia şi altor celule primare. În felul acesta a luat naştere în culturi, în laborator, materialul de bază pentru dinţi, care a fost implantat în rinichii şoarecilor, unde există o bogată alimentare cu sînge şi cu substanţe hrănitoare. Sharpe crede că, în aproximativ doi ani, va putea transpune la oameni experimentul reuşit pe cobai. În acest scop, el a brevetat metoda şi a creat firma Odontis, care va produce cîndva artificial dinţi naturali.

În fază avansată sunt şi testele efectuate de Pamela Yelick. Cercetătoarea de la Institutul Forsyth al Universităţii Harvard din Boston a sfărîmat pînă la nivel celular material dentar prelevat din maxilarul unor porci mici de 6 luni. Celulele au fost “plantate” într-un mulaj din material sintetic degradabil biologic, pentru a lua forma dorită. Şarpanta cu celule a fost apoi introdusă în cavitatea abdominală a unor şobolani-cobai, unde, după aprox. 20 – 30 de săptămîni, s-au format nişte dinţişori cu diametrul de 2 mm. Pamela Yelick şi-a brevetat de asemeni procedeul, care va fi aplicat de firma Dentigenix în scopul realizării celei de-a treia dentiţii la om.

  • Data 13.08.2004
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2of
  • Data 13.08.2004
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2of