1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

A treia Cameră a Parlamentului

Curtea Constituţională urmează să judece una dintre cele mai importante legi din ultimii ani şi să decidă sensul de evoluţie al societăţii româneşti.

default

CCR, între justiţie şi politică

Liberalii au fost dezamăgiţi că, în noaptea votului din Camera Deputaţilor privind alegerea unui judecător de la Curtea Constituţională, Victor Ponta a sosit la miezul nopţii şi a deblocat situaţia permiţînd grupului PDL să-şi impună candidatul.

De aceea, ei au căutat prin diferite căi să conteste votul pe mai departe. Fundaţia Horia Rusu, de pildă, o organizaţie neguvernamentală, dar afiliată PNL, a solicitat Avocatului Poporului să conteste modul cum s-au desfăşurat lucrurile. Opoziţia se consideră pe mai departe înşelată şi menţine în jurul Curţii Constituţionale o ambianţă de suspiciune.

Se mai poate ghici însă şi faptul că Opoziţia îşi pusese mari speranţe în faptul că o altă componenţă a Curţii ar fi respins legile de austeritate propuse de Guvern. Or, în componenţa actuală lucrul acesta pare cu totul improbabil.

De altfel, alegerea ca preşedinte al Curţii a judecătorului Augustin Zegrean arată foarte clar că raportul de forţe s-a modificat în favoarea PDL.

Augustin Zegrean a fost numit judecător la Curtea Constituţională de preşedintele Traian Băsescu, fiind unul dintre vechii militanţi ai Partidului Democrat, care şi-a început cariera în Frontul Salvării Naţionale.

De fapt, el a fost ani la rîndul coleg de partid cu judecătorul Ion Predescu, care ca şi el a părăsit partidul lui Ion Iliescu rămînînd alături de Petre Roman. Ion Predescu a petrecut o întreagă legislatură alături de FSN-ul lui Roman şi abia apoi a trecut la PDSR.

Toate aceste fapte sînt relevante pentru subtextul profund politic al componenţei actuale a Curţii Constituţionale.

Cîţiva judecători nu au făcut niciodată politică militantă, dar ei au fost totuşi desemnaţi printr-un mecanism politic, ceea ce îi aşează în rîndul celorlalţi care vin de-a dreptul din tranşeele luptei de partid.

De aceea, se poate spune că, de fapt, Curtea Constituţională este un fel de a treia cameră a Parlamentului de la Bucureşti. Sună exotic, dar în realitate Curtea Constituţională decide tot ceea ce grupurile politice din celelalte două camere nu reuşesc să tranşeze. E o veritabilă cameră superioară, învestită cu dreptul deciziei în situaţiile litigioase.

Curtea Constituţională a depăşit cu mult misiunea de a examina stricta constituţionalitate a unor acte, devenind arbitru în jocul politic, ceea ce toată lumea admite că este nefiresc.

Aşadar, mai înainte de a deveni unicameral, Parlamentul de la Bucureşti ar trebui probabil să-şi recupereze bicameralitatea, adică să elimine condiţiile politice care fac să se recurgă prea des la judecata Curţii Constituţionale.


Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu