1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

"A trăi ca minoritate în propria ţară": Un seminar internaţional reuneşte tineri din România, Italia şi Belgia la Liceul Brukenthal din Sibiu

Deschiderea internaţională a Sibiului nu a rămas doar un fenomen al anului 2007, când oraşul a fost Capitală Culturală Europeană. Şi la nivelul şcolilor şi liceelor se desfăşoară proiecte multinaţionale.

default

Cetatea transilvană Sibiu

Deşi locuieşte la Sibiu de abia din 2005, Hubert Gronen vorbeşte deja foarte bine româneşte. Învăţarea limbii române i-a fost îngreunată de faptul că mulţi ştiu oricum germana în fosta Capitală Culturală Europeană, unde profesorul originar din Aachen îşi desfăşoară activitatea de consultant de specialitate al organizaţiei de învăţământ "Zentralstelle für Auslandsschulwesen." Limba germană este şi numitorul comun al seminarului internaţional iniţiat de Gronen. Participă tineri din comunităţile germane din Transilvania, Belgia de Est şi Italia (Tirolul de Sud). Tinerii s-au întâlnit săptămâna trecută la Sibiu, unde au prezentat rezultatele proiectului la Liceul Brukenthal, în care limba de predare este germana.

"Obiectivul acestui proiect este ca tinerii din trei ţări, care trăiesc ca minoritate, să se întâlnească şi să discute problemele lor specifice şi comune", a explicat Inge Sommer, profesoară de limba germană la Liceul Brukenthal. Dintre elevii ei, la această iniţiativă au participat atât adolescenţi care vorbesc acasă limba germană, cât şi români care urmează cursurile şcolii germane şi au ajuns să se identifice şi cu tradiţiile săseşti. Mulţi provin din familii mixte, ca de pildă Valentina Hariga din clasa a 10-a, care a explicat:

Valentina Hariga und Christine Kamla Rümänien

Valentina Hariga (în stânga) şi Christine Kamla de la Liceul Brukenthal

"Mereu am fost acceptată aşa cum sunt. Şi având în vedere că studiez la un liceu german deja din clasa a 5-a, m-am obişnuit cu toate tradiţiile şi obiceiurile şcolii şi ale minorităţilor."

Avantajele apartenenţei la o minoritate

Mişcarea permanentă între mai multe limbi şi culturi nu le crează deloc probleme elevilor Liceului Brukenthal, ci a devenit ceva de la sine înţeles. Christine Kamla, o tânără al cărei tată provine din Germania, a subliniat:

"Numele meu fiind german, s-a observat din prima clipă că nu sunt sută la sută româncă, dar nu pot spune că lucrul acesta m-ar fi împiedicat să fiu acceptată sau că ar fi făcut să fiu considerată altfel decât românii din ţara noastră."

Christine Kamla a ţinut să releve că mulţi văd un avantaj în apartenenţa la minoritatea germană, datorită unei deschideri mai pronunţate spre Occident prin limbă şi mentalitate. Eleva din clasa a 10-a a Liceului Brukenthal este însă de părere că în prezent şi românii au aceleaşi şanse într-o Europă unită. Iar germana se poate învăţa deja de la cele mai fragede vârste la şcoală, cel puţin în cazul instituţiilor de învăţământ cu limba de predare germană.

Gronen: "România este o ţară exemplară în ceea ce priveşte coabitarea popoarelor diferite"

Hubert Gronen consideră că România este locul cel mai potrivit pentru acest seminar internaţional:

Fachberater Hubert Gronen Zentralstelle für Auslandsschulwesen

Profesorul Hubert Gronen în biroul său din Sibiu

"Ideea proiectului a fost următoarea: consider că România este o ţară exemplară în ceea ce priveşte coabitarea popoarelor diferite, pentru că eu am crescut în Germania lângă graniţa cu Belgia, şi ştiu din proprie experienţă despre ce este vorba dacă analizăm situaţia minorităţilor. Iar când am venit în România am constatat că românii, saşii şi maghiarii convieţuiesc paşnic, ceea ce nu a fost întotdeauna cazul alte ţări precum Belgia sau Italia."

De pildă, Hubert Gronen susţine că în Belgia situaţia este relativ paşnică doar din motivul că populaţia germană trăieşte într-o zonă delimitată geografic.

Pentru profesorul din Aachen, obiectivul principal al proiectului internaţional constă şi în lupta împotriva prejudecăţilor occidentale legate de România. Astfel, el a declarat că şi-a dorit să le arate participanţilor din Belgia şi Italia că în Transilvania este posibilă o coexistenţă exemplară a minorităţilor.

Apartenenţa la un cerc cultural nu coincide mereu cu graniţele naţionale

Problema apartenenţei la un anumit cerc cultural care nu trebuie să coincidă cu graniţele naţionale l-a preocupat deja de mult pe Hubert Gronen, chiar şi cu prilejul unor întîmplări din viaţa de zi cu zi:

"Când eram tânăr, a fost o mare surpriză să văd în maşinile unor belgieni din regiunea în care se vorbeşte germana eşarfe cu Bayern München şi nu cu echipele autohtone ca Standard Liege. Deja de atunci mi-am pus întrebarea, dacă apartenenţa la o arie culturală este mai puternică decât cea la o ţară..."

Răspunsul la această întrebare rămâne deschis. Iar discuţiile cu tinerii de la Liceul Brukenthal amintesc că identitatea culturală nu se defineşte printr-un singur aspect, ci că un om poate fi în acelaşi timp loial unui stat naţional şi unei minorităţi, respectiv unei anumite arii culturale.

Autor: Alexandra Sora

Redactor: Rodica Binder

Audio şi video pe aceeaşi temă