1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

A murit Liu Xiaobo, un disident fără dușmani și fără ură

Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Liu Xiaobo, a luptat pașnic pentru democrație. Acum s-a stins o importantă voce critică la adresa conducerii comuniste chineze, după ani de închisoare.

Liu Xiaobo a fost un adevărat patriot chinez. Un om cu viziuni, cu o misiune pentru țara sa. Nu s-a lăsat intimidat de partidul comunist atotputernic. Cu o nesupunere de lăudat nu a renunțat la convingerile sale, potrivit cărora mai benefic pentru China și poporul chinez ar fi, în locul unui sistem dictatorial unipartinic, democrația, separația puterilor în stat și respectarea statului de drept. Că atare atitudine îi va crea greutăți, i-a fost limpede disidentului chinez: "Pierderea libertății e un risc pe care un disident trebuie să și-l asume", a declarat Liu Xiaobo pentru Deutsche Welle în vara anului 2007. Un bărbat firav, cu părul scurt și ochelari, un intelectual ca la carte. Dar cu o voință de fier, totuși amabil, cu un curaj fără margini și o bună porție de umor. Atunci, în preajma Jocurilor Olimpice de la Beijing, conducerea chineză încerca să demonstreze deschidere de ochii presei străine.

Liu făcuse deja pe deplin cunoștință cu închisorile chineze. Cinci ani de detenție absolvise în total prin anii ´90. Fusese arestat de trei ori. Prima dată după înăbușirea în sânge a mișcării de protest din iunie 1989. Liu Xiaobo se întorsese în China special cu puțin înainte din SUA, unde desfășura o muncă de cercetare.  A vrut să fie parte a acestei mișcări pentru democrație. În noapte din 3 spre 4 iunie 1989 a jucat un rol important când a negociat în favoarea unui grup de studenți care demonstrau în Piața Tien an Men. a fost o contribuție importantă la reducerea numărului victimelor din rândul populației civile produse de atacurile militare ale conducerii comuniste de la Beijing.

Masacrul din Piața Tien An Men l-a marcat pe Liu. Ca supraviețuitor, a considerat că e de datoria sa să lupte, în numele victimelor, pentru dreptate. "Am o datoria față de cei uciși, de care nu voi scăpa niciodată", a spus el, în 2007, pentru DW.

Charta 08

Un an mai târziu, în decembrie 2008, Liu Xiaobo a publicat, împreună cu alți 300 de intelectuali chinezi și activiști pentru drepturile omului, Charta 08. Semnatarii solicită prin acest manifest solicită reforme democratice în China - pe cale pașnică. Enumerate au fost 19 măsuri menite a ameliora situația oamenilor în China. Se cerea o justiție independentă, libertatea de a forma asociații, sfârșitul sistemului unipartinic. Regimul comunist a interpretat manifestul drept atac frontal, extrem de periculos mai ales pentru că intelectualii care l-au semnat făceau parte din tabere distincte, adesea adverse.

La doar câteva zile de la publicare, Liu Xiaobo a fost arestat, calificat drept principalul inițiator al acțiunii de protest. Pe 25 decembrie 2009, disidentul chinez a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru "instigare la subminarea ordinii de stat". John Kamm, întemeietorul organizației americane de ajutorare juridică "Dui Hua" (Dialog) a constatat că Liu a primit cea mai lungă pedeapsă de când, în 1997, această faptă a fost catalogată drept delict. O tactică perfidă a autorităților a fost aceea a pronunțării sentinței pe 25 decembrie, știut fiind că mulți dintre corespondenții de presă străini nu sunt de Crăciun la Beijing. Așadar i se va acorda puțină atenție acestui eveniment în afara Chinei.

"Nu am dușmani"

Reacția disidentului a devenit cunoscută în lume în februarie 2010. Într-un eseu, Liu Xiaobo a scris între altele: "Vreu să comunic regimului, care mi-a răpit libertatea că nu am dușmani". Nici polițiștii, nici procurorii sau judecătorii: "Nu accept supravegherea voastră, detenția sau sentințele voastre. Respect însă profesiile și personalitățile voastre." Liu a vorbit și despre ură: "Ura macină înțelepciunea și conștiința oamenilor. Ea poate otrăvi spiritul unei națiuni, poate distruge toleranța și umanismul și opri calea spre progres și democrație. Sper să pot fi în stare să răspund dușmăniei regimului cu intențiile cele mai bune și să dezamorsez ura prin iubire."

Acest text a fost citit pe 10 decembrie 2010, când în timpul decernării Premiului Nobel pentru pace, pe podium fusese instalat un scaun gol. Comitetul Nobel i/a acordat prestigioasa distincție pentru "îndelungata luptă depusă pentru drepturile fundamentale ale omului în China".

Și soția, în arest la domiciliu

Nici soția disidentului, artista Liu Xia nu a avut voie să plece la Oslo pentru a lua în primire Premiul Nobel. Ea este supusă la arest la domiciliu din anul 2010. Înainte, când mai putea da declarații presei, a spus într-un interviu la DW: "Liu Xiaobo are o voință incredibilă. Când crede în ceva, merge pe acel drum. Chiar și atunci când știe că nu-și va atinge țelul. E teribil de încăpățânat."

Toate apelurile internaționale adresate conducerii chineze de a-l elibera pe disidentul a cărui stare a sănătății se agravase considerabil, au rămas fără ecou. La finele lunii iunie 2017, Liu Xiaobo a putut părăsi închisoarea, dar numai pentru a fi internat în spital, fiind bolnav de ciroză în fază terminală. Să fie tratat în străinătate nu i s-a permis însă.

Liu Xiaobo s-a stins din viață la vârsta de 61 de ani.