1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

A meritat Uniunea Europeană premiul Nobel pentru Pace?

Subiectul a fost dezbătut intens, înainte de ceremonia de decernare a premiului de la Oslo.

Ceea ce se întâmplă la Marea Mediterană, fiind aproape la ordinea zilei, e o dramă: ambarcaţiuni pline cu refugiaţi nord-africani se îndreaptă spre insula Lampedusa, sau spre coastele spaniole. Pentru mulţi dintre ei, marea devine o capcană mortală. Televiziunile din Europa de Vest arata frecvent la ştiri imaginile bărcilor răsturnate, ale unor oameni înecaţi, sau morţi de sete. Dar pentru visul unei vieţi mai bune în Europa, mulţi sunt gata să rişte literalmente orice.

Valul de migranţi din nordul Africii pune greu la încercare celebra Europă lipsită de graniţe. Pentru că atunci când vine vorba despre atitudinea faţă de refugiaţii ilegali, statele UE nu au o poziţie comună. Măsurile referitoare la sprijinul, sau la expulzarea acestora sunt foarte diferite. În consecinţă, Uniunea Europeană ar fi meritat premiul Nobel pentru Pace numai parţial, e de părere secretarul general al Amnesty International Germania, Wolfgang Grenz: "Politica europeană de expulzare e răspunzătoare pentru pierderile de vieţi omeneşti, din Mediterana".

Grenz se referă şi la evoluţiile actuale de la frontiera turco-elenă, unde controalele s-au intensificat masiv. Cei care vor să fugă din faţa violenţei, spre Europa, sunt astfel puşi în situaţia de a lua calea cea mai periculoasă, cu bărci neadecvate, prin Marea Mediterană.

"Iar când aceşti oameni sunt prinşi în Marea Mediterană, le e refuzat accesul la procedurile de azil", spune Wolfgang Grenz.

În plus, EU nu îşi respectă deseori propriile reguli. Şeful Amnesty International Germania dă ca exemplu legea antidiscriminării, pe care statele UE sunt obligate să o adopte. În realitate însă, critică Grenz, discriminarea romilor şi a altor minorităţi joacă încă un rol deosebit de important în multe state din Uniunea Europeană. "Ei nu beneficiază peste tot de aceleaşi şanse la educaţie, la servicii medicale, la o locuinţă, sau pe piaţa muncii, ca şi ceilalţi cetăţeni. La acestea se mai adaugă faptul că unele ţări nu iau destule măsuri împotriva atacurilor îndreptate spre romi. Este un punct foarte sensibil. Europa trebuie să ia măsuri în acest sens, pe viitor".

Grenz nu este însă singurul care vede cu ochi critici această situaţie. UE ar trebui să fie la fel de îngrijorată de faptul că trei laureaţi ai premiului Nobel au declarat că pemiul e nemeritat. Comunitatea contrazice întocmai valorile pentru care i-a fost acordat acest premiu, scriau în urmă cu câteva zile comisiei Nobel de la Stockholm arhiepiscopul Desmond Tutu, activista pentru pace din Irlanda de Nord, Mairead Maguire, şi militantul argentinian pentru drepturile omului, Adolfo Perez Esquivel. În scrisoare e menţionat faptul că UE "nu se compară cu alţi activişti pentru pace", în conformitate cu idealurile fondatorului Alfred Nobel.

Dar şi câţiva membri ai Parlamentului European sunt sceptici faţă de acordarea premiului Nobel. Parlamentara ecologistă UE Franziska Keller, de pildă, face un bilanţ amar. Sigur, nu trebuie uitat ce a făcut Europa pentru pace, spune ea. "Dar ceea ce se vede momentan este exact opusul. Şi anume că politica noastră de externe, politica economică şi agrară şi cea privind azilul, toate acestea îi fac pe alţii să sufere".

E valabil şi pentru politica agrară, responsabilă pentru distrugerea climei şi a mediului înconjurător. "Toate exemple, din care nu se poate trage concluzia, că EU şi-a dat prea mult silinţa", spune Keller.

Dincolo de lista neajunsurilor, criticii sunt de acord că UE a asigurat în mare parte pacea, pe un continent măcinat de două războaie mondiale. Aderarea tărilor central şi est-europene, după căderea Cortinei de Fier, respectiv îmbunătăţirea situaţiei în ceea ce priveşte drepturile omului, în statele respective, e un merit al Uniunii Europene.

Totuşi, astfel de acte de bravură s-au întâmplat cu ani buni în urmă. În momentul de faţă, toate acţiunile sunt dictate de criza euro. Pachetele fiscale şi fondurile de salvare au lăsat pe planul secund drepturile omului şi măsurile de protecţie a mediului. Parlamentara UE Franziska Keller speră că premiul Nobel pentru pace va oferi Uniunii Europene impulsul necesar pentru a schimba ceva. Dacă acceptă premiul, spune Keller, UE "ar trebui să-l considere un semnal de alarmă şi să se angajeze în sfârşit în lupta pentru drepturile şi libertăţile omului, pentru pace, etc. Pentru că deocamdată nu se întreprinde destul."