1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"A meritat": Fostul disident polonez Lech Walesa îşi aminteşte de sfârşitul comunismului

15 decembrie 2009

Drumul Poloniei spre democraţie a început cu aproape 10 ani înainte de căderea Cortinei de Fier, pe şantierul naval din Gdansk.

https://p.dw.com/p/L2OM
Lech Walesa, primul preşedintele al celei de-a treia republici poloneze din 1990Imagine: AP

Începutul sfârşitului comunismului în Europa a fost marcat de înfiinţarea primului sindicat independent din fostul bloc răsăritean, Solidarnosc. Lech Walesa, electricianul şantierului naval din oraşul polonez Gdansk, liderul celei mai mari greve din istoria comunismului esteuropean şi mai târziu preşedinte al Poloniei, îşi aminteşte:

Lech Walesa 1980
Walesa în 1980, lider al grevei muncitorilor de la şantierul naval din GdanskImagine: AP

"În 1980, am reuşit să-i unim pe membrii tuturor claselor sociale din Polonia şi să ne bucurăm în acelaşi timp de solidaritate pe plan internaţional. Şi am putut să le spunem comuniştilor: Ne-aţi minţit mereu, noi suntem majoritatea, ne-am săturat de voi! Acţiunea noastră a fost prima victorie a maselor anticomuniste împotriva regimului. Al doilea mare succes al acelor timpuri a fost organizarea primei mişcări independente din blocul răsăritean. Astfel, scorul era 2:0 pentru noi!"

Rolul crucial al Papei Ioan Paul II

Lech Walesa este convins că Papa Ioan Paul II a avut un rol crucial în victoria asupra comunismului, o opinie împărtăşită, în prezent, de 80 la sută dintre polonezi.

"Sfântul Părinte era punctul nostru de sprijin, ne-a dat speranţă şi ne-a învăţat acele lucruri, care au marcat înfiinţarea mişcării Solidarnosc: de pildă, solidaritatea dintre oameni, care ne-a adus noi victorii împotriva regimului", povesteşte Walesa.

"Acţiunile noastre sunt ultimul cui care închide sicriul comuniştilor"

Liderul mişcării de democratizare a fost încarcerat timp de aproape un an, dar nici această suferinţă nu l-a intimidat:

"Când am fost arestat, am spus următoarele lucruri (iar astăzi, declaraţiile mele pot fi citite în protocolul oficial): Noi suntem învingătorii! Pentru voi, comuniştii, acţiunile noastre nu sunt altceva decât ultimul cui are închide sicriul. Eram convins că o mişcare de asemenea anvergură nu poate fi oprită, că totul a fost doar o chestiune de timp."

În 1983, Walesa a fost distins cu Nobelul pentru Pace, pe care l-au luat în primire la Stockholm soţia şi fiul său.

La masa negocierilor cu regimul Jaruzelski

20 Jahre Mauerfall Fall der symbolischen Mauer Lech Walesa Mauer aus Dominosteinen
Walesa la Berlin pe 9.11.2009, la aniversarea a 20 de ani de la căderea zidului despărţitorImagine: picture-alliance/ dpa

Grevele organizate de cel mai celebru disident al Poloniei au continuat, iar în 1988, regimul Jaruzelski s-a arătat dispus la compromisuri pentru a pune capăt valurilor de proteste. Liderii comunişti i-au invitat pe reprezentanţii mişcării Solidarnosc la masa negocierilor, care era, în mod simbolic, rotundă.

"Simbolismul mesei rotunde care reuneşte parteneri egali a fost, după părerea mea, o mistificare. Cred că liderii comunişti ne cunoşteau slăbiciunile. Ştiau că nu sunt foarte puternici, dar totuşi mai puternici decât noi. Din acest motiv s-au gândit probabil la varianta mai sigură, adică să ne acorde 35 la sută din sufragii în Parlamentul de la Varşovia. Cred că şi-au dorit ca membrii mai "cuminţi" ai mişcării noastre să le rezolve singuri problemele, şi ca cei mai puţin dispuşi spre cooperare să fie înlăturaţi pe parcurs. Eu m-am gândit însă: Daţi-mi câte puţin, şi voi obţine şi restul. Şi aşa a fost! "

"Pe vremuri, nu credeam că Polonia va deveni o ţară liberă încă în timpul vieţii mele!"

Ce simte Walesa astăzi, când se gândeşte la evenimentele de acum 20 de ani şi la tot ce a urmat?

"A meritat! Dacă aş mai avea de ales încă o dată, aş proceda la fel. Pe vremuri, nu credeam că Polonia va deveni o ţară liberă încă în timpul vieţii mele, că vom obţine din nou ceea ce li s-a furat generaţiilor trecute şi că vom înceta să mai fim sclavi, că ne vom elibera de Uniunea Sovietică. Dar toate aceste vise au devenit realitatea, iar eu am avut un aport important la aceste evenimente. Astfel, nu pot decât să fiu foarte fericit de evoluţiile ulterioare şi de marea victorie obţinută."

Autori: Barbara Coellen / Alexandra Sora
Redactor: Rodica Binder